Cooperarea dintre Polonia şi Ungaria, pusă la grea încercare de votul lui Orban pentru Tusk

Viktor Orban (stânga) şi-a supărat prietenii conservatori din Polonia după ce a votat pentru realegerea liberalului Donald Tusk (dreapta) ca preşedinte al Consiliului European FOTO Arhivă

Cooperarea dintre Polonia şi Ungaria este pusă la încercare după ce premierul ungar, Viktor Orban, a sprijinit joi la summitul european realegerea lui Donald Tusk ca preşedinte al Consiliului European, în pofida opoziţiei Guvernului conservator de la Varşovia, relatează AFP.

Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului Dreptate şi Justiţie (PiS), aflat la putere în Polonia, s-a declarat dezamăgit de votul lui Viktor Orban, pe care îl credea un aliat deplin loial ţării sale în chestiunile europene, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Totuşi, vizita preşedintelui ungar Janos Ader în Polonia, programată pe 23 martie, cu prilejul zilelor prieteniei ungaro-poloneze, se va desfăşura cum s-a stabilit. „Trebuie să facem distincţie între problemele politice curente“ şi „relaţiile de cooperare pe termen lung între Ungaria şi Polonia“, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei poloneze, Marek Magierowski. „Diferende politice apar uneori chiar şi între două ţări prietene, care au interese comune în UE, cum sunt Polonia şi Ungaria“, a adăugat el.

În schimb, ministrul adjunct polonez de Externe, Jan Dziedziczak, şi-a amânat vizita pe care urma să o efectueze la Budapesta pe 15 martie, când maghiarii aniversează Revoluţia din 1848-1849.

Însă Gazeta Polska, o publicaţie naţionalistă, le-a cerut polonezilor să nu întoarcă spatele Ungariei şi, la fel ca în fiecare an, să meargă la Budapesta pe 15 martie pentru a susţine solidaritatea ungaro-poloneză.

Statele din cadrul Grupului de la Vişegrad (Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria) se remarcă printr-o abordare unitară în numeroase chestiuni europene, cum a fost respingerea cotelor de refugiaţi. După ce a fost evocată o reformă a UE pentru crearea unei Europe cu mai multe viteze, susţinută de lideri vest-europeni, inclusiv de cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande, Grupul de la Vişegrad a respins acest scenariu.

Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria au cerut un proiect consensual pentru reformarea Uniunii Europene şi au insistat pe menţinerea unităţii europene, dar şi pe consolidarea rolului statelor naţionale în luarea deciziilor la nivel european.

Premierul olandez, Mark Rutte, a anunţat vineri că statele din Grupul Benelux (Belgia, Olanda şi Luxemburg) au decis să invite statele din Grupul de la Vişegrad la o reuniune pentru a discuta despre viitorul Uniunii Europe, o întâlnire similară urmând să se desfăşoare ulterior şi cu ţările baltice (Estonia, Letonia şi Lituania).