Ce a obținut Macron de la Xi Jinping. În afară de coniac, nimic altceva nu a mers prea bine
0Xi Jinping i-a oferit lui Emmanuel Macron câteva victorii, însă a făcut puține concesii semnificative în ceea ce privește comerțul și Ucraina, relatează Politico.
În prima zi a lui Xi Jinping în Europa, după cinci ani departe de continent, președintele francez Emmanuel Macron i-a oferit un cadou simbolic: câteva sticle din cel mai rafinat coniac din Franța.
Nu a fost prea subtil. Ancheta antidumping a Chinei privind băuturile alcoolice europene pe bază de vin, care vizează în mare parte producătorii de coniac din Franța, este văzută drept răspuns la decizia Uniunii Europene de a deschide mai multe investigații împotriva Beijingului în baza unor suspiciuni de practici comerciale neloiale în sectoare precum vehiculele electrice și fabricarea de dispozitive medicale.
În schimb, Xi și-a oferit proprii îndulcitori: o promisiune de a nu aplica tarife preventive asupra brandy-urilor franceze, precum și sprijin pentru „armistițiul olimpic” al lui Macron.
Dar, spre deosebire de băuturile lui Macron, ofertele lui Xi s-ar putea să nu cadă la fel de bine.
În timpul vizitei de stat de două zile a liderului chinez, care a început luni, Macron a sperat să atenueze poziția Beijingului cu privire la mai multe aspecte cheie, inclusiv dezechilibre comerciale și parteneriatul „fără limite” al acestei țări cu Rusia.
Însă Macron a avut parte de un Xi puțin receptiv, care fie a negat existența unor probleme, a oferit concesii modeste care au necesitat foarte puține sacrificii din partea Chinei, fie a denaturat de-a dreptul implicarea Chinei în războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Recompense și pedepse
În legătură cu Ucraina, liderul chinez a reiterat promisiunea să nu livreze arme Rusiei, precum și să „controleze strict” exporturile de echipamente cu dublă utilizare către Rusia – poziții asupra cărora de altfel țara sa a insistat public.
Xi a ignorat în esență îngrijorarea Occidentului precum că China a contribuit la menținerea economiei ruse pe linia de plutire, furnizând țării bunuri de consum care nu mai sunt disponibile de pe piețele occidentale din cauza sancțiunilor. Apoi, mai este o problemă: faptul că China este acuzată că spune un lucru, dar face altul atunci când e vorba de a oferi un colac de salvare partenerilor beligeranți precum Rusia și Coreea de Nord.
În cea mai puternică declarație din timpul vizitei, liderul chinez a lansat o aluzie voalată la adresa Washingtonului și a altor națiuni occidentale care dau vina pe Beijing pentru susținerea acordată Kremlinului în timp ce acesta își duce războiul împotriva Ucrainei.
„Ne opunem folosirii crizei din Ucraina pentru a arunca vina, a defăima o țară terță și a incita un nou Război Rece”, a spus Xi luni.
Referirea la un „nou Război Rece”, jargonul folosit de regulă de Partidul Comunist Chinez pentru a critica manevrele geopolitice ale Washingtonului ce nu sunt pe placul Beijingului, poate atinge o coardă a lui Macron, ce își propune să dezvolte Europa ca o putere militară și economică autonomă strategic, independentă de China sau de Statele Unite.
La sfârșitul primei zile a lui Xi la Paris, starea de spirit de la Elysée era optimistă, în măsura în care mai mulți consilieri au văzut licăriri de speranță în discuțiile în special cu privire la Ucraina.
În cadrul declarațiilor comune către presă, Xi a anunțat că sprijină apelul președintelui francez la un „armistițiu olimpic”, pe care Macron l-a văzut ca pe o oportunitate de a „lucra la o soluție durabilă [a conflictelor], cu respectarea deplină a dreptului internațional”.
Dar, având în vedere că Rusia câștigă teren pe câmpul de luptă din Ucraina și se pregătește pentru o ofensivă în timpul verii, discuțiile despre un armistițiu în timpul Jocurilor Olimpice sună mai degrabă a gândire magică.
Potrivit lui Marc Julienne, specialist în China la think-tank-ul IFRI din Paris, bunăvoința Chinei în această problemă nu este de fapt „niciun câștig real” pentru Franța, întrucât Beijingul își dorește oricum asta.
„Sprijinul pentru propunerea președintelui francez privind un armistițiu în timpul Jocurilor Olimpice este concordant cu sprijinul Chinei pentru încetarea focului, fără nicio acțiune în această direcție”, a spus el.
O prăpastie
În ultimele săptămâni, Macron a argumentat în favoarea stabilirii unei relații comerciale „mai echilibrate” între China și Europa, iar luni a abordat direct acest subiect în cadrul unor discuții trilaterale cu președintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen.
Macron a subliniat că amânarea tarifelor preventive pentru coniacurile franceze este o victorie. El l-a lăudat pe Xi „pentru deschiderea sa cu privire la măsurile provizorii privind coniacul francez și pentru dorința sa ca acestea să nu fie aplicate”.
Dar ceea ce nu a spus Xi este că ar fi împotriva tarifelor asupra coniacului francez. În schimb, Ministerul de Externe al Chinei l-a citat pe Xi negând „așa-numita „problemă a supracapacității Chinei”.
În același timp, e posibil ca Xi să fi reușit să creeze o prăpastie între Macron, von der Leyen și Olaf Scholz. Absența cancelarului german a fost elefantul din cameră, analiștii speculând că acesta a lipsit tocmai pentru a nu risca să alimenteze furia Beijingului în privința vehiculelor electrice.
Aceste realități îl ajută lui Xi să o „ignore” pe von der Leyen, a remarcat analistul de politică externă Ulrich Speck.
„Atâta timp cât atât Scholz, cât și Macron se apropie de Xi, încercând să aprofundeze relațiile economice și să atenueze criticile pe probleme geopolitice, mesajele pe care von der Leyen le transmite nu sunt foarte credibile”, a scris Speck.
Se încarcă comentariile...
