Cumpătarea, secretul unui chef fără dureri de cap

Băuturile alcoolice nu sunt considerate alimente de către specialişti, deşi conţin calorii şi unele substanţe nutritive importante şi utile pentru organism. Băuturile alcoolice cel mai frecvent consumate în România, mai ales la bucatele de sărbătoare, sunt berea, vinul, ţuica, dar şi whisky-ul şi coniacul. Mulţi dintre medicii nutriţionişti nu recomandă consumul de băuturi alcoolice, dar admit că se acceptă în cantităţi moderate.

Fără alcool, gustul bucatelor de sărbătoare nu ar fi complet, aşa că nu există masă de Paşte pe care să nu se regăsească şi băuturi alcoolice. Băuturile cel mai frecvent consumate în România sunt berea, vinul, ţuica, dar şi whisky-ul şi coniacul, potrivit „Abecedarului de nutriţie“, coordonat de prof. dr. Nicolae Hâncu, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice. Mar rar se bea şampanie, rom, vermut, cocktail sau lichior.  Băuturile alcoolice nu sunt considerate alimente, deşi sunt o sursă de energie considerabilă având în compoziţie substanţe nutritive utile organismului, conform aceleiaşi surse.

„Băuturile influenţează starea noastră de sănătate. Cele benefice sunt băuturile naturale – vin, bere – şi mai puţin cele distilate, respectiv ţuică, gin, whisky. Acestea din urmă au o concentraţie mare de alcool, care este dăunătoare“, explică medicul nutriţionist Corina Zugravu, conferenţiar universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti.

Resveratrolul, antioxidantul-minune

Pentru foarte mulţi dintre noi, vinul este între băuturi cea mai nobilă licoare, iar beneficiile ei pentru sănătate au fost nu o dată subliniate de specialişti. Cu condiţia ca vinul să fie unul natural, atrag atenţia medicii. „Vinul conţine diferite concentraţii de antioxidanţi. În cantităţi mici, acesta poate fi benefic, cel mai important fiind conţinutul de substanţe antioxidante“, spune, la rândul ei, dr. Adriana Dima, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice la Clinica Bio-Medica din Bucureşti. „Cea mai mare cantitate de antioxidanţi este în vinul roşu. Vorbim în toate cazurile despre vin natural, de provenienţă cunoscută sau cel puţin verificabilă“, punctează aceasta.

Beneficiile vinului provin din resveratrol, un antioxidant de ajutor pentru aparatul cardiovascular, adaugă dr. Corina Zugravu: „Vinul este bogat în taninuri – mai ales cel roşu, care este şi cel mai sănătos, pentru că el conţine acest resveratrol – însă nu conţine vitamine“. Resveratrolul este extras din sâmburii şi din coaja strugurilor. În cazul unui consum moderat, la capitolul beneficii se adaugă activarea sistemului nervos central, reducerea anxietăţii, creşterea senzaţiei de relaxare şi a stării de bine. Totodată, creşte nivelul colesterolului bun – HDL colesterol – care, împreună cu acţiunea antioxidantă, previne bolile cardiovasculare. Organismul este protejat împotriva bolii Alzheimer, a senilităţii şi a tulburărilor de vedere cauzate de vârstă.

Consum moderat înseamnă, în cazul vinului, circa 150-200 de mililitri pe zi, potrivit „Abecedarului de nutriţie“. Dr. Adriana Dima optează chiar pentru un consum mai mic, de 100-150 de mililitri pe zi. Tot spre cumpătare îndeamnă şi conf. dr. Corina Zugravu: „Un pahar de vin pe zi. Pahar şi nu găleată. Consum moderat pentru vin înseamnă maximum 175 de mililitri. Cantitatea poate fi chiar şi mai mică“.

„Corpul uman nu are nevoie de alcool“

Un organism în stare bună de funcţionare tolerează fără probleme până la cantitatea maximă admisă. „Dar asta nu înseamnă că această cantitate trebuie consumată. Dimpotrivă! Este o limită pentru a menţine organismul echilibrat. Corpul uman nu are nevoie de alcool, în plus, substanţele benefice din vin pot fi obţinute şi din alte surse, fără efectele secundare negative asupra ficatului“, detaliază dr. Adriana Dima. Nu doar ficatul are de suferit de pe urma abuzului de alcool, ci şi toate celelalte sisteme al corpului.

Cea mai banală suferinţă în urma consumului exagerat şi pe care am experimentat-o cu toţii măcar o dată sunt durerile de cap. Acestea apar nu din pricina sulfiţilor – substanţe adăugate de producători pentru a preveni apariţia şi dezvoltarea bacteriilor şi a mucegaiurilor – aşa cum s-a crezut până acum, ci din pricina taninurilor, a histaminelor şi a zahărului. Taninurile sunt tot antioxidanţi naturali conţinuţi în vin, dar dacă suntem sensibili la astfel de substanţe, ne alegem cu migrene insuportabile în urma unui chef.

Alt factor malefic este zahărul. Şi chiar dacă într-un vin natural zahărul nu are ce să caute, el există totuşi sub forma fructozei. „Orice vin conţine şi cantităţi variate de zaharuri, adică fructoză. Teoretic, nivelul de fructoză este destul de mic, rezultat în urma procesului de fermentare. În cazul vinului roşu, care trebuie să fie maturat o perioadă mai lungă, fructoza rămasă tinde spre zero. Vinul alb, însă, maturat mai puţin şi plecând oricum de la cantităţi mai mari de fructoză, conţine cantităţi mai mari de zaharuri“, detaliază dr. Adriana Dima. În combinaţie cu alcoolul, zahărul cere un necesar mai mare de apă în organism care să proceseze aceste substanţe. Dacă nu avem grijă să ne păstrăm hidrataţi, cel mai probabil ne vom trezi a doua zi cu un cap cât o baniţă.

Histaminele sunt substanţe a cărori concentraţie creşte în produsele maturate. Vinurile roşii au un conţinut mai ridicat de histamină, substanţă cunoscută pentru că declanşează intoleranţă. Simptomele intoleranţei la histamină sunt asemănătoare alergiei şi printre ele se numără senzaţia de ochi uscaţi şi migrenele.

„Ca orice alcool, vinul potenţează dezechilibre ale ficatului şi colecistului. Dintre dezechilibrele pe care le poate diminua, aş aminti bolile cardiovasculare şi o parte dintre cele respiratorii. În restul cazurilor, vinul poate acţiona diferit, în funcţie de problemele care există deja în organism şi de stilul de viaţă al fiecăruia. Depresia este un subiect special în relaţie cu vinul, din acest punct de vedere. Consumul excesiv de alcool, fie el şi vin, poate acţiona ca element declanşator al depresiei“, explică dr. Adriana Dima.  

Nu e bine să bei în loc să mănânci

Deşi nu sunt considerate alimente, băuturile alcoolice au un aport caloric important în organism şi nu de puţine ori, mai ales tinerii tind să-şi ia caloriile doar din această sursă pentru a nu adăuga kilograme siluetei. Obiceiul este cât se poate de nociv, atrag atenţia medicii. „O siluetă armonioasă nu este întotdeauna semn de sănătate“, avertizează dr. Adriana Dima. „Aici avem două probleme. Pe de o parte, creditul prea mare acordat teoriei caloriilor în ceea ce priveşte silueta şi, pe de altă parte, înţelegerea nevoilor corpului. A-i da organismului alcool în loc de hrană e nefiresc şi dăunător. Organismul are nevoie de câţiva nutrienţi diferiţi, nu doar de calorii“, mai spune aceasta. 

Când alegem o băutură, contează echivalentul în grame de etanol pur care este consumat şi se recomandă moderaţie, indiferent de tipul băuturii alcoolice. „Vinul este mai bogat în antioxidanţi, deci are mai puţine efecte nocive. Alcoolul rafinat aduce doar calorii goale de micronutrienţi. Cu alte cuvinte, dacă ţineti să consumaţi o băutură alcoolică, atunci alegeţi mai degrabă un vin roşu şi în cantităţi moderate“, recomandă dr. Dima. 

În contextul mesei de Paşte, care include aproape întotdeauna ouă şi alte alimente greu de digerat, este bine să nu se depăşească un consum echivalent cu 30 de grame de etanol pur (respectiv un pahar cu vin sau două, în funcţie de concentraţia de alcool pe care o are băutura). „În completare, alegeţi un ceai verde care conţine cantităţi mari de antioxidanţi“, conchide dr. Adriana Dima.

„Berea e mai greu de falsificat“

Între vin şi bere, cea mai sigură băutură este berea, consideră conf. dr. Corina Zugravu, medic nutriţionist, preşedintele Centrului de studii despre bere. „Are o concentraţie mai mică de alcool şi, din acest motiv, se ajunge mai greu de intoxicaţie. Plus că există şi varianta fără alcool“, argumentează aceasta. Totuşi, şi în cazul acestei băuturi, cuvântul de ordine este moderaţia, nu uită să reamintească medicul nutriţionist. În cazul berii, consum moderat înseamnă circa 300 de mililitri pe zi – adică o cutie de bere – dacă e vorba de o femeie, şi două cutii, dacă e vorba despre un bărbat. „Cantităţile pot fi chiar şi mai mici“, punctează conf. dr. Corina Zugravu.

Pe lista de ingrediente conţinute în bere se numără antioxidanţii proveniţi din hamei şi mai multe vitamine din grupul B. „Berea mai conţine resturi de aminoacizi, puţini carbohidraţi şi fibre solubile. Studiile făcute până acum au arătat că, în cantităţi mici, alcoolul are efecte benefice pentru femeile aflate la menopauză, de exemplu, pentru că este un solvent care favorizează absorbţia unor substanţe care, altminteri, ar fi mai greu sau deloc absorbite“, spune specialista. „Ce ar mai trebui neapărat spus este faptul că femeile însărcinate şi copiii nu au voie să consume alcool de niciun fel“, avertizează medicul nutriţionist.

Un alt avantaj al berii ar fi acela că berea este mai greu de falsificat, spre deosebire de vin, care poate fi preparat şi în bucătărie, din diverse substanţe şi arome. „Eventual, la prepararea berii se pot folosi ingrediente de mai slabă calitate, dar, în acest caz, gustul băuturii este afectat“, conchide dr. Zugravu.

Riscurile consumului abuziv şi cronic de alcool

Accidente de circulaţie

Afectarea somnului

Tulburări de dinamică sexuală

Hipertensiune arterială

Obezitate

Creşterea rolului trigliceridelor

Apariţia unor forme de cancer: de sân, de colon, de esofag, de stomac, de ficat

Recomandări de consum pentru alcool

Cantitatea de alcool acceptată pentru femei este la jumătate faţă de cea acceptată pentru bărbaţi.

Băuturile alcoolice trebuie să fie consumate în timpul mesei sau după masă.

Obiceiul de a bea înainte de masă produce foame, urmată de o ingestie alimentară crescută, ceea ce contravine normelor unei alimentaţii sănătoase.

Este contraindicat consumul de băuturi alcoolice pentru a ne potoli setea – nici măcar bere!

Trebuie luat în considerare aportul caloric al băuturilor: 160 de kilocalorii la 200 de mililitri de vin; 200 de kilocalorii la 500 de mililitri de bere şi 125 de kilocalorii la 50 de mililitri de „tărie“.