Tunisia - o tara sub asediu

Cel mai important eveniment referitor la tehnologia informatiei a avut loc in Tunisia, o tara cu un regim semidemocratic, a carei economie se bazeaza pe turism. Aproape jumatate din PIB-ul Tunisiei

Cel mai important eveniment referitor la tehnologia informatiei a avut loc in Tunisia, o tara cu un regim semidemocratic, a carei economie se bazeaza pe turism. Aproape jumatate din PIB-ul Tunisiei provine din turism si serviciile conexe. Masurile de securitate la care am fost martori nu puteau fi realizate intr-o societate democratica. Cea mai mare ingrijorare a organizatorilor era legata de un atac terorist chiar si de mica anvergura ce ar fi putut duce la o imagine negativa in presa internationala si implicit la pierderi mari in zona veniturilor din turism. Campania pentru organizarea Summitului WSIS a inceput cu mult timp inainte. Forte de politie, trupe speciale si toate agentiile de securitate erau in alerta maxima, numarul acestora nefiind facut public. Oricum, la fiecare intersectie, indiferent de ora, erau cel putin trei politisti, iar din suta in suta de metri se zareau caschetele albe ce strajuiau soselele. Chiar si autostrazile beneficiau de acest sistem de securitate, iar unii politisti puteau fi vazuti la doua-trei sute de metri distanta de autostrada, in timp ce pazeau campurile. Cu trei saptamani inainte de inceperea summitului a avut loc o campanie de infor-mare a cetatenilor, prin care presedintele Tunisului a indemnat cetatenii sa nu arunce hartii si alte obiecte pe jos, indemnandu-i sa le stranga si pe cele pe care le zaresc. Pentru a nu incurca circulatia si a nu-i incurca pe cei peste 20 de mii de vizitatori, toata lumea a avut zile libere in perioada desfasurarii summitului. O alta masura pitoreasca luata de autoritati a fost aceea prin care tot personalul ce lucreaza in servicii trebuie sa poarte costum si cravata. Astfel, cand una dintre persoanele din delegatia Romaniei a luat un taxi, soferul s-a grabit sa-si puna cravata fara de care putea fi arestat. Doi jurnalisti dintr-o alta delegatie si-au petrecut o noapte la puscarie pentru ca au inceput sa puna intrebari - de genul: "Este adevarat ca in tara dumneavoastra sistemul este dictatorial iar presedintele un nebun?" - politistilor. O colega de breasla de la un ziar concurent a avut o altercatie cu personalul de securitate din interiorul summitului inainte de aparitia lui Kofi Annan si a presedintelui Tunisiei, in urma careia ar fi putut avea soarta celor doi jurnalisti straini. Sub masca binevoitoare si amabila a securitatii se afla intotdeauna o duritate fara echivoc, iar pistolul din dotare nu era doar de parada. Am fost anuntati inca de la intrarea in tara ca nu avem voie sa facem poze politistilor si, in general, ne trebuie aprobare pentru a putea fotografia in afara zonelor turistice. Tunisia este o tara relativ saraca, in care exista patru paturi sociale, cei mai bogati fiind politicienii, urmati de oamenii de afaceri, profesori si restul lumii. Profesorii in Tunisia au cele mai mari salarii, ce pot ajunge pana la 600 de euro. Aceasta tara africana investeste foarte mult in educatie, alocand 24% din PIB acestei ramuri economice. In mod absolut explicabil invatamantul tunisian se bazeaza pe studierea limbilor straine. Astfel, un chelner dintr-un hotel cu 5 stele mi-a marturisit ca a studiat si vorbeste fluent 6 limbi straine, iar franceza si germana le-a invatat intr-o scoala din Geneva, unde a fost trimis pentru acest lucru.