Huawei vs SUA - Un război comercial în care ambele părţi pierd

FOTO Shutterstock

La mijlocul lunii mai, preşedintele american Donald Trump a luat decizia de a plasa Huawei pe aşa-numita ”listă neagră” a companiilor care nu mai au voie să facă afaceri cu companii din Statele Unite fără permisiune.

Această decizie a avut consecinţe uriaşe, atât asupra celor pe care guvernul american îi consideră un pericol pentru securitate, cât şi asupra companiilor americane implicate în afaceri cu chinezii bazaţi în Shenzhen, al căror număr nu este deloc unul mic.

O interdicţie de mult pregătită, însă fără dovezi

Peste ocean se şoptea deja de câţiva ani buni că Huawei este un pericol pentru securitatea americană. Au apărut zvonuri conform cărora membrii agenţiilor importante din State nu ar fi avut voie să deţină echipament Huawei, deoarece ar fi fost folosit în strategii de spionaj. Cu toate acestea, Statele Unite nu a oferit până la momentul actual nicio dovadă care să arate implicarea clară şi fără echivoc a companiei din Shenzhen în acte de spionaj. De altfel, în timpul unui interviu acordat CNBC, Mike Pompeo, directorul Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA), a fost întrebat care sunt dovezile împotriva celor de la Huawei. Reacţia lui Pompeo a fost: ”puneţi o întrebare greşită”.

Marile scandaluri din ultimii ani cu privire la furtul de date personale au arătat însă altceva: Statele Unite sunt vulnerabile chiar şi în lipsa unor echipamente Huawei. Securitatea cibernetică a devenit una dintre cele mai importante ramuri de apărare ale unui stat, într-o eră în care furtul de date a devenit mai uşor ca niciodată.

Anul 2016 a marcat primul mare scandal în privinţa furtului de date, fiind legat de cei de la Yahoo. Atunci, platforma americană a anunţat că i-au fost furate informaţii cu privire la cel puţin 500 de milioane de conturi ale utilizatorilor săi. Până la sfârşitul anului, Yahoo a anunţat încă o scurgere de informaţii, care a afectat de data asta peste un miliard de utilizatori.

Situaţia este şi mai îngrijorătoare: în 10 ani (2005-2015), numărul de breşe în reţelele informatice din Statele Unite a crescut de la 157 de milioane la 781 de milioane.

5G, noua frontieră

Consecinţele interzicerii Huawei s-au dovedit rapid a fi mai mari decât se prevedea iniţial. Nu doar divizia de telefoane mobile a companiei era vizată de guvernul american, ci şi divizia de echipamente 5G.

Asta pentru că tehnologia 5G este estimată să valoreze 3,5 trilioane de dolari şi să creeze 22 de milioane de locuri de muncă în 2035. Este practic noua frontieră a tehnologiei, un colos care se apropie de noi cu fiecare zi şi în care sunt investite peste 200 de miliarde anual, la nivel global.

Această tehnologie ar trebui să fie motorul unei noi ere, care să permită normalizarea maşinilor autonome, a caselor inteligente, a dispozitivelor care să ne permită comunicare instantă oriunde şi oricând, cu orice colţ al lumii. De aceea, miza conflictului este şi mai mare.

Europa, aflată în faţa unei decizii

În ultimii ani, investiţiile Huawei în echipamentele 5G au fost uriaşe. Compania chineză a vrut să fie conducătorul principal în noua eră a vitezei reţelelor, dezvoltând echipamente şi stabilind contracte cu peste 50 de operatori. Aproape 60% dintre aceste contracte sunt însă realizate cu ţări europene.

De altfel, administraţia Trump nu a ascuns deloc faptul că ar prefera ca Europa să renunţe complet la echipamentele Huawei, avertizând Germania şi Marea Britanie că o colaborare cu producătorul din Shenzhen le-ar putea atrage consecinţe drastice. Astfel, europenii se confruntă cu o decizie: fie răspund presiunilor americane de a înceta colaborările cu Huawei, înlocuind echipamentele acestora, fie continuă să lucreze cu compania chineză.

În iunie, conform celor de la Reuters, estimările făcute de organizaţia GSMA, care reprezintă interesele a mai bine de 750 de operatori de telefonie la nivel global, arată consecinţele unui eventuale interdicţii a folosirii de echipamente furnizate de companii chineze. Astfel, costurile pentru dezvoltarea reţelelor 5G în Europa ar creşte cu aproximativ 55 de miliarde de euro, iar tehnologia ar fi întârziată cu 18 luni. Costurile se datorează îndeosebi lipsei de competiţie de pe piaţă. Europa ar rata şi 15 miliarde de euro din creşterea economică asociată cu aplicaţiile 5G, până în 2025, iar suma ar creşte la 45 de miliarde de euro până în 2034.

Contribuţii Huawei în România şi consecinţele pe plan local

Săptămâna trecută, într-o întâlnire restrânsă cu jurnaliştii, Radoslaw Kedzia (stânga, jos), vicepreşedintele Huawei pentru regiunea CEEN (Europa Centrală şi de est şi ţările nordice), a cerut o întâlnire cu autorităţile române pe tema acuzaţiilor care i se aduc companiei şi a unui memorandum 5G semnat cu Statele Unite, pe care compania reclamă că nu l-a văzut încă.

”Nu avem nimic de ascuns” a fost mesajul transmis de Kedzia în repetate rânduri în timpul întâlnirii, menţionând faptul că Polonia a semnat un memorandum asemănător cu SUA, care a fost însă publicat pe pagina de internet a guvernului polonez.

În cei 17 ani de activitate pe piaţa românească, Huawei a îmbunătăţit semnificativ infrastructura de telecomunicaţii şi a scăzut cheltuielile de comunicare ale românilor. Aceştia plătesc în medie 7 euro pe lună pentru abonamentul de internet prin cablu, cu 60% mai puţin decât media europeană. Peste 95% din gospodăriile din România au beneficiat de infrastructura Huawei pentru reţele 4G, iar consumul de trafic a crescut de peste 15 ori din 2012.

Toate acestea au adus o creştere semnificativă în dezvoltarea digitală şi în viaţa oamenilor. Huawei a ales România ca centru pentru serviciile Huawei Global şi pentru operaţiunile contabile desfăşurate în Europa datorită unui mediu de afaceri deschis şi echitabil. Până acum Huawei România a creat direct peste 2.100 de locuri de muncă dintre care peste 80% sunt ocupate de români (1700) şi peste 5000 de locuri de muncă indirecte.

În România, Huawei cooperează cu 327 de parteneri din diferite domenii tehnologice, industrie şi de consum, şi oferă peste 66 de stagii pentru studenţi ai universităţilor locale, pentru a-i ajuta pe tineri să facă trecerea de la student la angajat înainte de absolvire. Unul dintre aceste exemple este competiţia Huawei ICT, care reuneşte studenţi din toate colţurile lumii în China pentru două săptămâni, acolo unde aceştia pot colabora şi lucra chiar în campusurile companiei.

O eventuală plecare a companiei din România ar putea avea consecinţe grave, ţinând cont că toţi marii operatori de telecomunicaţii din ţara noastră folosesc echipamente Huawei. Aceştia ar fi nevoiţi să investească masiv pentru a-şi adapta soluţiile la infrastructura altor producători. Consumatorii au şi ei de pierdut: lansarea europeană a unuia dintre cele mai bune telefoane mobile din acest an, Huawei Mate 30 Pro, este pusă în continuare sub semnul întrebării, ca urmare a lipsei serviciilor Google.

Un ”câmp de luptă” presărat cu pierderi ale ambelor tabere

Un lucru este cert: ne aflăm în mijlocul unui război comercial din care nimeni nu are de câştigat şi ambele părţi pierd masiv. Tehnologia 5G a celor de la Huawei este poate cea mai dezvoltată din piaţă în acest moment, şi atât europenii cât şi americanii ar putea beneficia de pe urma utilizării ei.

Într-un interviu acordat celor de la New York Times, CEO-ul companiei, Ren Zhengfei, a anunţat chiar că este dispus să ofere această tehnologie oricui doreşte pentru dezvoltarea propriilor reţele 5G, pentru a garanta transparenţa şi lipsa unor scurgeri de informaţii. Marea Britanie şi Germania par mulţumite de această ofertă, fiind gata să îşi creeze propria divizie de oameni însărcinaţi cu securitatea reţelelor 5G, însă gigantul de peste ocean mai are nevoie de convingere. Sau refuză să se lase convins.