Raport ONU: Stratul de ozon se vindecă și va reveni complet până în 2066
0Gaura din stratul de ozon al Pământului, care a fost cândva cel mai de temut pericol de mediu cu care se confruntă omenirea, urmează să fie complet vindecată în cea mai mare parte a lumii în două decenii, ca urmare a acțiunilor decisive ale guvernelor lumii de a elimina treptat substanțele care epuizează stratul de ozon, a constatat o nouă evaluare a ONU, relatează The Guardian.
Pierderea stratului de ozon, care risca să expună oamenii la razele ultraviolete dăunătoare de la soare, este pe cale să fie complet recuperată până în 2040 în întreaga lume, în afară de regiunile polare, potrivit raportului. La poli este necesar mai mult timp – stratul de ozon va reveni complet până în 2045 peste Arctica și până în 2066 peste Antarctica.
În urma alertei privind pierderea stratului din ozon, dată în anii 1980, situația s-a îmbunătățit constant în urma protocolului de la Montreal din 1989, un acord internațional care a ajutat la eliminarea a 99% din substanțele chimice care epuizează stratul de ozon, cum ar fi clorofluorocarburile (CFC) care erau utilizate ca solvenți și agenți frigorifici.
Potrivit ONU, acțiunile întreprinse asupra stratului de ozon au întărit, de asemenea, răspunsul mai puternic la criza climatică. CFC-urile sunt, de asemenea, gaze cu efect de seră, iar utilizarea lor continuă necontrolată ar fi ridicat temperatura globală cu până la 1 grad C până la jumătatea secolului.
„Acțiunea privind ozonul creează un precedent pentru acțiunile climatice”, a declarat Petteri Taalas, secretarul general al Organizației Meteorologice Mondiale, care a dezvăluit luni raportul de progres, care este realizat la fiecare patru ani.
„Succesul nostru în eliminarea treptată a substanțelor chimice care consumă ozon ne arată ce se poate și trebuie făcut de urgență pentru a renunța la combustibilii fosili, a reduce gazele cu efect de seră și, astfel, a limita creșterea temperaturii”, a adăugat Taalas.
Răspunsul global unificat la tratarea CFC ar trebui considerat „cel mai de succes tratat de mediu din istorie și încurajează țările lumii să se reunească și să decidă un țel în baza căruia să acționeze”, a declarat David Fahey, expert științific la National Oceanic and Atmospheric Administration, autorul principal al noii evaluări.
Progresul nu a fost întotdeauna fără probleme – în 2018, oamenii de știință au detectat o creștere a utilizării CFC-urilor, care a fost urmărită în China și, în cele din urmă, remediată. Între timp, înlocuirea CFC-urilor cu un alt grup de substanțe chimice industriale, hidrofluorocarburile (HFC), a fost problematică, deoarece HFC-urile sunt gaze cu efect de seră, necesitând un alt acord internațional, încheiat la Kigali, pentru a reduce utilizarea acestora.
Fahey a atras atenția că, chiar și cu o acțiune globală rapidă asupra CFC-urilor, substanțele chimice încă rămân în atmosferă timp de aproximativ un secol.
„Este ca și cum ai aștepta ca vopseaua să se usuce, trebuie doar să aștepți ca natura să-și facă treaba și să elimine aceste substanțe chimice”, a spus el.
Provocarea când vine vorba de gazele cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon, este și mai mare, a spus el, deoarece acestea rămân în atmosferă mult mai mult timp și, spre deosebire de CFC-urile care au fost produse de doar câteva companii, emisiile provenite de la combustibilii fosili sunt mult mai răspândite și prezente aproape în toate activitățile din societate.
„CO2 este o altă categorie când vine vorba de longevitatea sa, ceea ce este îngrijorător”, a spus el. „Să facem ca fiecare persoană de pe planetă să înceteze arderea combustibililor fosili este o provocare cu totul diferită.”
Cel mai recent raport de progres transmis de ONU este primul care analizează impactul potențial asupra stratului de ozon al geoingineriei solare, o intervenție climatică propusă în care particulele reflectorizante, cum ar fi sulful, sunt pulverizate în masă în atmosferă, pentru a devia lumina soarelui și, prin urmare, a reduce încălzirea globală.
Practica controversată, pe care guvernul SUA dorește să o cerceteze, are potențialul de a reduce temperaturile globale, dar ar putea avea „consecințe nedorite, inclusiv efecte asupra ozonului”, arată raportul, deși recunoaște că există „multe lacune de cunoștințe și incertitudini care împiedică o evaluare mai clară în acest moment”.
Se încarcă comentariile...
