Încălzirea globală creează o specie de hibrizi între lup, coiot şi câine care începe să se înmulţească în SUA

Încălzirea globală şi alterarea mediului de către oameni au determinat apariţia unei noi specii, un prădător de top care poartă un sfert din ADN-ul de lup, două treimi din cel al coiotului şi restul de la câini. Hibrizii încep acum să devină prădătorul dominant în nord-estul SUA, scrie Business Insider.

Denumirea oficială este „coiotul estic“, iar în engleză aceşti hibrizi poartă numele de „coywolf“. Specia provine din amestecul populaţiilor de lupi şi coioţi la nordul Marilor Lacuri din America de Nord, potrivit publicaţiei online.

Coiotul este mai mic decât lupul, atinge maxim 35 de kilograme, are un bot mai ascuţit, trăieşte singuratic şi preferă un mediu mai populat, inclusiv periferii de oraşe.

Lupul este mai mare, ajunge la 45-50 de kilograme, trăieşte în haite şi preferă habitatele sălbatice.

Trebuie menţionat că lupul şi coiotul sunt rude apropiate, însă acestea sunt specii diferite, separându-se evolutiv acum nouă milioane de ani şi au o istorie comună întortocheată. Noii hibrizi au apărut în ultimele zeci de ani.

Potrivit New York Times, hibrizii pot fi cu 40% mai mari decât coiotul vestic, au fălci puternice exact ca şi lupii şi au moştenit natura socială a acestora, ceea ce permite vânatul în haită.

Combinaţia genetică face ca noii hibrizi să fie adaptaţi la mediul din nordul SUA: în vreme ce genele de lup îi permit să doboare prăzi mai mari, genele de coiot îi permit să se adapteze peisajelor urbane şi zonelor metropolitane.

Cercetătorii au putut combina lupi şi coioţi în proporţie de 50-50%, hibrizii fiind similari cu noul „coiot estic“, dar nu total, mai ales că urmaşii lor nu sunt fertili.

În general, hibridarea speciilor are loc atunci când acestea au de înfruntat condiţii dure. Când hrana este puţină, hibrizii pot fi mai adaptabili, ceea le conferă avantaje. Apariţia coiotului estic are drept cauză indirectă activitatea umană: schimbarea climatului şi lucrările agricole, care afectează habitatul

Din cauza încălzirii globale, Arctica se încălzeşte mai repede de două-patru ori decât restul planetei. Aşa că primăvara vine mai devreme, iarna mai târziu, ceea ce face ca animalele care locuiau la latitudini mai mari – unde speciile s-au separat mai recent, şi deci hibridarea este mai uşoară – să ajungă să interacţioneze mai des cu verii lor. Şi aşa se ajunge mai repede la hibridare.