Logoul revine, dar sub altă formă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Creaţie Moschino FOTO Getty Images
Creaţie Moschino FOTO Getty Images

Nu poate fi vorba de o reîntoarcere a încărcăturii de logouri din zilele de altădată, dar imprimeurile stilizate şi emblemele stilistice devin noile blazoane ale caselor de modă ;i se vând ca pâinea caldă


Câte pasionate ale modei pot deosebi o geantă Chloé de una Céline? Cum îţi dai seama dacă obiectul din faţa ta, fără niciun marcaj anume, este de la Mulberry, Miu Miu sau Marc Jacobs? Dar un imprimeu? Astăzi pot fi văzute femei îmbrăcate în tricouri pe care Frankenstein este imprimat, dar câţi ştiu cine este designerul din spatele lui? Sau din spatele pulovărului cu rottweiler care latră?

Ce înseamnă logo astăzi?

Privită pur şi simplu, eticheta unui designer este doar o etichetă cusută pe dosul piesei vestimentare sau a accesoriului. Un logo, o monogramă sau un motiv, acestea sunt modurile prin care casele de modă îşi „marchează“ teritoriul. Dar pentru cei care le poartă sunt un simbol al statutului lor, cot la cot cu lumea modei.

givenchy getty

Creaţie Givenchy FOTO Getty Images 

Astăzi, brandurile main-stream sunt cele care mizează pe puterea logoului. Ceea ce odată era un simbol al distincţiei a devenit o obişnuinţă a clasei de mijloc. Brandurile high fashion nu au avut, până recent, un punct anume recognoscibil, exceptând case precum Chanel, care au mizat pe omniprezenţa logoului. Monogramele sau simbolurile casei deveniseră chiar, pentru adepţii modei de lux, un detaliu ce trebuia refuzat din start.

holly fulton getty

Creaţie Holly Fulton FOTO Getty Images 

„În trecut, designerii au dus încărcătura de logouri la extrem, iar astăzi, într-o lume dominată de designul grafic, cuvintele şi literele nu mai sunt singura modalitate prin care o piesă poate demonstra apartenenţa ei la un brand anume“, este de părere editorul de modă Naomi Attwood, de la cotidianul britanic „The Independent“.
Un imprimeu digital, o ilustraţie sau pur şi simplu un tipar abstract poate fi cu uşurinţă identificat astăzi ca fiind parte a creaţiei unui anumit designer. În zilele în care prezentările pe podium sunt transmise în direct, în toată lumea, iar cultura bloggerilor obsedaţi de modă este la apogeul ei, fiecare detaliu contează.

holly fulton 2 getty

Creaţie Holy Fulton Foto Getty Images

Designerul britanic Holly Fulton şi-a construit reputaţia, deci şi numele, pe spatele imprimeurilor distinctive influenţate de curentul Art Deco şi modernismul anilor ’60. Motive precum un ruj roşu sau un pistol din care iese fum sunt manipulate digital sau desenate manual pentru a încăpea pe orice piesă creată de Fulton. Imagini 3D cu astfel de motive sunt cel mai recent mod de a înfrumuseţa piese simple, precum tricouri şi pulovere, care au succes în rândul publicului.

Mediul digital acaparează moda

„Cred că această modalitate le permite designerilor să-şi mărească orizontul, pot face lucruri unice cu propriul scris de mână sau cu propriile desene“, a explicat Fulton motivul pentru care imprimeurile au devenit o temă atât de importantă. „Au fost bătute multe drumuri în ceea ce priveşte tăietura sau croiala şi este foarte greu să mai vii cu ceva nou în acest domeniu acum. În schimb, tiparele de imagini te lasă să creezi ceva specific şi să-ţi dezvolţi un stil vizual individual şi o identitate pe care nimeni nu o poate încurca“, spune designerul britanic.

Printurile digitale sunt mediul ideal pentru traducerea ideilor personale şi transformarea lor în tendinţe. „Practic, aceste imprimări au schimbat natura felului în care erau folosite până acum în modă şi au dezvoltat cu mult aria lor de folosinţă“, a adăugat Holly Fulton.

christopher kane getty

Creaţie Christopher Kane FOTO Getty Images

În lexiconul modei, printurile digitale impun o imagine, o fotografie, indiferent dacă este reală sau manipulată cu ajutorul softului, care va fi transferată pe material. Piesa vestimentară devine „pânza“ unei imagini mari, complete, şi nu se mai rezumă la un imprimeu de mărime mică, repetat pe toată lungimea articolului.

Avansurile realizate în tehnologie îi ajută pe designeri să meargă mai departe cu acest „scris vizual“ şi să valorifice totul în jurul lui.

Fanii designerului

De exemplu, dacă nu-şi pot permite o rochie în valoare de aproape 2.500 de euro, clienţii s-ar putea mulţumi, eventual, cu un tricou Boris Karloff Frankenstein, de 250 de euro, care încapsulează toată esenţa colecţiei sale pentru primăvară-vară. Sau cu jacheta din sezonul viitor, imprimată cu trandafiri, care costă 350 de euro.

Tricou

Tricoul Frankenstein de la Christopher Kane 

Din ce în ce mai întâlnite, imaginile şi modelele imprimate au devenit alegerea de branding a designerilor, până la case precum Givenchy şi Balenciaga. Jessica Bumpus, de la vogue.co.uk, a descoperit rădăcinile curentului actual în tricourile cu mânecă lungă într-o anumită semnătură. „Puloverele din colecţia toamnă-iarnă 2012 de la Balenciaga şi Kenzo, de aici a pornit întreaga nebunie. Acum toate brandurile imprimă tricouri în ceea ce pare să devină un logo în sine. Acum câteva sezoane, abia dacă vedeam câteva tricouri introduse, iar astăzi sunt peste tot. Cred că ţine de nostalgie şi că suntem blocaţi undeva, între anii ’90 şi noul mileniu, în ceea ce priveşte referinţele în modă. Plus că se manifestă iarăşi un soi de atracţie faţă de logo“, a spus aceasta.

Tigrul Kenzo şi rottweilerul Givenchy

Kenzo are un simbol care deja îl reperează în ochii cunoscătorilor: tigrul. Mai exact, tigrul Kenzo, cel care a schimbat regula jocului. Acea pisică mare reconstruită şi brodată, cu un blazon „Kenzo“ mare imprimat pe ea, a restabilit apetitul pentru logoul de designer.

Tricou

Bluza de succes de la Kenzo

Piesa vestimentară s-a vândut ca pâinea caldă şi a fost obiectul preferat de pozat al bloggerilor de modă din toată lumea, al editorilor de modă, al modelelor şi al vedetelor. Iar pentru Kenzo a însemnat atribuirea unei imagini ca blazon. Există postări pe internet în care fanii sunt învăţaţi cum să-l recunoască, dar, mai ales, unde să-l mai găsească. Aşa că tigrul s-a reîntors în colecţia pentru toamnă-iarnă, în mai multe culori şi în varianta unui hanorac cu glugă.

Tricou

Tricoul sci-fi de la Givenchy

„Interesant este că, în paralel cu interpretările artistice al logourilor şi emblemelor din modă, logourile nu au avut niciodată mai mult succes în moda străzii, metaforic şi literalmente vorbind. Acolo unde «copiii străzii» conduc moda, high fashion-ul nu poate decât să o urmeze“, este părere editorului de modă britanic.
„Iubesc acest tip de branding care are o putere distinctivă a identităţii. Cum avea Moschino în anii ’80 şi ’90, când logoul şi semnătura sa au acaparat totul. Are şi ceva amuzant, iar eu chiar cred că moda are nevoie şi de simţul umorului“, a spus Fulton. 

Tendinţe în formă de tigru

Hanoracul verde cu tigrul imprimat mi-a sărit în cale de fiecare dată când navigam pe blogurile cele mai cunoscute de moda străzii din lume. N-am ştiut din prima care este numele responsabil, dar mi-a devenit clar odată ce l-am zărit pe câteva figuri preţioase. Mi-am dat seama că nu poate fi vorba de o super-descoperire la un târg de haine sau vreun designer anonim, ci un nume mare care vrea să spargă barierele şi să fie şi mai mare. Am aflat că era vorba despre o piesă de la Kenzo, alături de alte câteva exemple înşirate în text. Puse cap la cap, nu trebuie să fii foarte deştept ca să-ţi dai seama că este un mic plan de marketing la mijloc.

Nimic nu este lăsat la voia întâmplării, un cap de tigru nu apare pe un tricou decât cu un scop bine asumat. Şi mai mult, un cap de tigru nu va reveni, în mai multe culori disponibile, dacă nu are o ţintă anume. Tendinţele nu se nasc cu mult zgomot şi fast. Încep din anumite puncte strategice, fără surle şi trâmbiţe, iar în câteva luni, cel mult, sunt preluate peste tot. Tendinţele încep din nevoi: ale publicului sau, mai ales, ale companiilor de modă.

Brandurile au nevoie să fie recunoscute printr-un element distinctiv, altul decât preţul, de cât mai mulţi oameni. Motiv pentru care designerii ce practică preţuri de cel puţin patru zerouri au început să lanseze tricouri şi jachete simple, accesibile unui public mult mai larg. Publicul, la rândul lui, are nevoie să se simtă special, chiar dacă nu-şi permite acel tip de special. Undeva, la mijlocul acestor nevoi, s-a născut o tendinţă. Cât despre tigru, nu e cazul să vă puneţi prea multe întrebări. Putea să fie zebră la fel de bine. Cine a zis că nu va fi?

Magazin



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite