Mănăstirea Văratec în arhivele Securităţii. Agenta „Vasilica”, între Dumnezeu şi Satan

Una dintre cele mai apreciate colecţii de carte ale Editurii Vremea, „Poveştile Văratecului”, a oferit, la Gaudeamus, o surpriză editorială de proporţii: al treilea titlu a fost dedicat Mănăstirii Văratec în arhivele Securităţii, având ca „personaj principal” pe agenta „Vasilica”, de fapt stavrofora Nazaria Niţă. Ediţia îngrijită de Fabian Anton a fost în topul vânzărilor Gaudeamus la Editura Vremea.

Vreme de 22 de ani, Nazaria Niţă a fost stareţa Mănăstirii Văratec; numele ei este menţionat pentru prima oară în colecţia „Poveştile Văratecului” în al doilea volum de dialoguri cu Maica Benedicta, „Oameni şi întâmplări din Văratecul de altădată”. Iar portretul pe care Maica Benedicta i-l face este unul de laudă. Nazaria Niţă avea imaginea unei călugăriţe culte, vorbitoare de limbi străine, un om foarte drept, uneori dură în relaţia cu monahiile, dar o persoană cinstită şi disciplinată. Avea studii teologice universitare şi vreme de opt ani de zile a slujit ca administrator şi cântăreţ la Reprezentanţa Bisericii Ortodoxe Române din Ierusalim (1965-1973). Întoarsă acasă, a devenit stareţa Mănăstirii Văratec.

Dincolo de imaginea pe care a reuşit să şi-o creeze şi menţină, stravrofora Nazaria Niţă a colaborat cu Securitatea. Mai clar, în anul 1959 a fost recrutată, „pe baza materialelor compromiţătoare, folosindu-se în acelaşi timp sentimentele ei patriotice”, pentru a supraveghea informativ maicile de la Văratic:.  Aceleaşi organe de Securitate au trimis-o şase ani mai târziu la Ierusalim, cu misiune clară: „îndeplinirea unor sarcini informative sub acoperirea de administrator al Căminului şi bisericii ortodoxe din acel oraş”.

Cartea de faţă, "Mănăstirea Văratec în arhivele Securităţii – Agenta „Vasilica”, publicată de Editura Vremea", reprezintă o culegere de docu­mente a cărei apariţie o credem oportună în momentul în care, în istoriografia românească a ultimilor treizeci de ani, a fost publicat doar un număr nesemnificativ de lucrări dedicate evoluţiei uneia dintre cele mai controversate figuri ale ortodoxiei româneşti din anii impunerii comu­nismului.

Documentele prezentate provin din Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii – CNSAS (dosarele 4417/I şi 4417/II – Fondul SIE) fiind în majori­tate materiale ale Serviciilor de informaţii din perioada 1962‑1976 – extrem de importante pentru analiza critică a modului de tratare a instituţiei Biseri­cii Ortodoxe. Ele au fost aranjate cronologic, ţinând cont şi de importanţa lor, fiind atât rapoarte emise de către Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.), cât şi note infor­mative semnate cu numele conspirativ „Vasilica” de către stareţa mănăstirii Văratec, stavrofora Nazaria Niţă.

FRAGMENT

"Născută la 7 mai 1928, în comuna Dragomireşti, raionul Piatra Neamţ, regiunea Bacău, fiica lui Pavel şi Maria, călugăriţă, studii la Institutul Teologic 25 Unitatea Militară 0123/I se ocupa cu informaţiile externe.

26 U.M.0176 Bacău – indicativ aparţinând Direcţiei Regionale Bacău. Bucureşti, de profesie ghid‑muzeolog la mănăstirea Văratec, raionul Târgu‑Neamţ, unde şi domiciliază. Sus‑numita a fost recrutată ca agentă la 21.IV.1960, pe bază de sentimente patriotice, de către Secţia Raională M.A.I. Târgu‑Neamţ, fiind folosită atât pentru supravegherea informativă a unor călugăriţe din mănăstire, ce se aflau în atenţia Organelor de Securitate, cât şi pentru semnalarea turiştilor din ţări capitaliste care vizitează mănăstirea. Din materialul existent la mapa sa de lucru şi din caracterizările ce i s‑au făcut de către ofiţerul de legătură, rezultă că agenta s‑a achitat în condiţii bune de sarcinile primite şi s‑a străduit să păstreze conspirativitatea sarcinilor încredinţate. Dintre sarcinile mai importante pe care agenta le‑a rezolvat menţionăm pe cele legate de cunoaşterea stării de spirit din mănăstire în urma aplicării Decretului 410/1959, referitor la îndepărtarea unor călugări, urmărirea activităţii legionarei Benedicta Braga, fostă călugăriţă, şi date privind comportarea imorală a unor călugăriţe cât au stat în mănăstire. În timpul colaborării s‑a dovedit a fi sinceră, semnalând fără rezerve aspecte din activitatea călugăriţelor care prezentau interes pentru Organele de Securitate.

La 17 octombrie şi 3 decembrie 1964 agenta a fost contactată şi de către un ofiţer din cadrul […]care a constatat că sus‑numita corespunde scopului pentru investirea cu sarcini informative externe. Benedicta Braga (1919 – 9 august 2005) maică. Fost ghid al mănăstirii Văratec. A plecat din România în 1978, pentru a sluji la mănăstirea cu hramul „Schimbarea la Faţă” din Ellwood City, Pennsylvania, SUA. În 1987 a ctitorit o nouă mănăstire cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” în Rives Junction, Michigan, SUA. A fost urmată, în 1989, de fratele mai mic, arhimandritul Roman Braga, devenit duhovnic al mănăstirii. 

Raportăm că „VASILICA” a fost propusă în luna septembrie anul curent de Patriarhia de la Bucureşti pentru a merge la Ierusalim în calitate de administratoare a Căminului şi bisericii româneşti din oraş. În baza acestei propuneri, la 10 noiembrie anul curent, comisia de vize şi paşapoarte i‑a aprobat ieşirea din ţară, iar la 28 noiembrie anul curent, M.A.E. a solicitat viza legaţiei Israel din Bucureşti, urmând ca, în termen de 10‑15 zile, s‑o primească.

Prin trimiterea agentei „Vasilica” la Ierusalim se crează condiţii ca ea să ne semnaleze persoanele ce vor vizita Căminul şi biserica românească de acolo şi să culeagă informaţii de la vizitatorii care prezintă interes pentru munca noastră.

Din verificările făcute recent asupra lui „VASILICA” prin agentură şi persoane de încredere, atât la mănăstire cât şi în comuna sa natală, n‑au rezultat aspecte deosebite. La întâlnirea din 3 decembrie s‑a arătat preocupată de felul cum va reuşi să se achite de sarcinile ce i se încredinţează de biserica şi Statul român, cerând sprijinul Organelor noastre faţă de care susţine că este ataşată. Apreciem că se poate pune bază pe cele afirmate de ea, întrucât activitatea de până în prezent confirmă acest lucru. Ca lipsuri constatate în activitatea şi caracterul agentei menţionăm: – Manifestă nervozitate în momentul când i se arată unele lipsuri cu privire la felul cum trebuia să rezolve sarcinile trasate.

– Plânge repede când este pusă să vorbească de persoane apropiate ei (părinţi, fraţi) care au unele necazuri (bolnavi). Îşi dă seama de aceste sensibilităţi şi caută ca, prin autoeducare, să le lichideze şi să devină mai calmă şi mai stăpână pe ea în orice împrejurări. 66 Raportăm că „VASILICA” are în ţară părinţii şi 5 fraţi". (Copyright Editura Vremea) 

Top 5 vânzări  ale Editurii Vremea la Gaudeamus 

1. Colecţia Poveştile Văratecului: „Chipuri de lumină de la Mănăstirea Văratec”, „Oameni şi întâmplări din Văratecul de altădată”, „Mănăstirea Văratecului în arhivele Securităţii”;

2. Iadul alb de Doina Alexandru

3. Viaţă de câine, de Kestutis Kasparavicius;

4. Corespondenţă celebră: „Jeni Acterian”, „File de corespondenţă Nae Ionescu-Elena Margareta Ionescu”;

5.„De la copilărie la adolescenţă”, de Maria Montessori.