Dezbatere despre Virginia Woolf şi transsexualitatea romanului"Orlando",  publicat într-o traducere nouă a Antoanetei Ralian

Astăzi, va avea loc o dezbatere despre Virginia Woolf, de la ora 19.00, la librăria Humanitas de la Cişmigiu. La întâlnire vor participa Marius Chivu, Radu Paraschivescu şi Antoaneta Ralian, care a tradus "Orlando" pentru Humanitas Fiction, roman care va fi lansat odată cu dezbaterea.

O cameră separată. Identităţi feminine, seria dezbaterilor dedicate scriitoarelor de Librăria Humanitas de la Cişmigiu, continuă marţi, 19 martie, la ora 19.00, cu discuţia despre Virginia Woolf şi controversatul ei roman "Orlando", apărut recent la editura Humanitas Fiction.

La dezbatere vor fi prezenţi Antoaneta Ralian, autoarea noii traduceri, Marius Chivu şi Radu Paraschivescu.

Roman care a provocat multe controverse, "Orlando" a fost scris cu intenţia de a-i aduce un omagiu, în cheie parodicã, poetei Vita Sackville-West, prietenã apropiatã a Virginiei Woolf. Cu aceastã carte hibridã, combinaţie fascinantã în care sunt dezbãtute subiecte legate de identitatea sexualã încã tabu în epocã, Virginia Woolf impune un personaj fãrã precedent. Orlando este un fel de spirit al vremii care cãlãtoreşte de-a lungul secolelor, traversând episoade-cheie ale Marii Istorii, prilej pentru o meditaţie profundã asupra timpului, a devenirii şi a individualitãţii. Romanul a fost ecranizat în 1992, în regia lui Sally Potter, cu Tilda Swinton în rolul principal.

„Tânãrul nobil Orlando – care-şi ia numele de la eroul shakespearian din comedia Cum vă place, deţinător al tuturor perfecţiunilor fizice şi morale, dar şi al unei melancolii existenţiale – o portretizeazã leit pe Vita Sackville, în personalitatea ei binarã, ceea ce duce la fantasticul, irealul eveniment-cheie al cãrţii: transformarea, pe cale absolut fireascã, a acestuia în femeie. Un proces de transsexualitate uluitor pentru vremea când a fost scris romanul, categorie avant la lettre care-I atribuie Virginiei Woolf o intuiţie profetică“, spune Antoaneta Ralian.

  „Opera cea mai intensã [a Virginiei Woolf] şi una dintre cele mai aparte şi înnebunitoare ale epocii noastre“, afirma Jorge Luis Borges.

Stil inovator

Virginia (Adeline) Woolf s-a nãscut pe 25 ianuarie 1882, la Londra. Este educatã acasã, de tatãl sãu, Sir Leslie Stephen. La treisprezece ani îşi pierde mama şi are prima dintr-un lung şir de cãderi nervoase. În 1900 începe sã scrie articole în Times Literary Supplement. Dupã moartea tatãlui sãu în 1904, se mutã împreunã cu sora ei, Vanessa, şi cu cei doi fraţi, Thoby şi Adrian, în cartierul Bloomsbury, casa lor devenind locul de întâlnire al Grupului Bloomsbury. Se apropie mai mult de Vanessa şi de soţul acesteia, criticul de artã Clive Bell. În 1912 se cãsãtoreşte cu Leonard Woolf, care avea sã-i fie alãturi întreaga viaţã, şi înfiinţeazã cu el o editurã, Hogarth Press, unde, pe lângã propriile opere, apar volume de T.S. Eliot, Katherine Mansfield, E.M. Forster, iar mai târziu cãrţile lui Freud.

În 1915 publicã primul ei roman, Călătorie în larg (The Voyage Out), urmat de Noapte şi zi (Night and Day, 1919), Camera lui Jacob (Jacob’s Room, 1922) şi Doamna Dalloway (Mrs Dalloway, 1925 – Humanitas Fiction, 2012). În acelaşi an, îi apare volumul de eseuri The Common Reader. Alãturi de Doamna Dalloway, romanele care o consacrã printre scriitorii de primã mãrime ai modernismului sunt Spre far (To the Lighthouse, 1927) şi Valurile (The Waves, 1931 – Humanitas Fiction, 2012). De un important succes de public se bucură romanul ei din 1928, Orlando, dedicat Vitei Sackville-West.

În 1929 îi apare volumul de eseuri cu tematicã feministã O camerã separatã (A Room of One’s Own), iar în 1937, romanul Anii (The Years). Pe 28 martie 1941, dupã finalizarea romanului Între acte (Between the Acts), se sinucide înecându-se în râul Ouse.

Autoare a numeroase romane, povestiri şi eseuri, precum şi a unui amplu jurnal, editoare şi feministã implicatã, Virginia Woolf este una dintre personalitãţile de marcã ale secolului XX, stilul inovator al operelor sale influenţând generaţii întregi de scriitori.