110 ani de la naşterea lui Eugen Ionescu. Octavian Saiu, despre anotimpurile dialogului despre teatru şi despre iarna vrajbei dramaturgului

Eugène Ionesco este invitatul „virtual” al unei dezbateri provocatoare despre identitate, iniţiată de criticul Octavian Saiu, la o sută zece ani de la naşterea celebrului dramaturg. Dramaturgul s-a născut pe 26 noiembrie 1910 la Statina.

Joi,  28 februarie, de la ora 19.00, are loc prima dezbatere din seria „Anotimpurile dialogului despre teatru cu Octavian Saiu”: Iarna vrajbei lui Eugen Ionescu / Eugène Ionesco: teatru şi identitate culturală, cu referire la versurile lui Shakespeare din „Richard al III-lea”: „Azi iarna vrajbei noastre s-a schimbat/ Prin soarele lui York, în toi de vară…”

„Eugen Ionescu a văzut lumina zilei la Slatina în 1909, a studiat la Bucureşti şi a scris „Englezeşte fără profesor” în română. Eugène Ionesco şi-a început drumul odată cu „Cântăreaţa cheală”, a ajuns la Academia franceză şi a sfârşit în plină glorie, la Paris, unde e înmormântat în Cimitirul Montparnasse. Între aceste două dimensiuni ale biografiei lui, între o ţară de origine şi o apartenenţă confirmată dincolo de mormânt, între două limbi şi două nume, regăsim toate marile contradicţii ale unui destin unic.

La o sută zece ani de la naşterea lui Ionescu / Ionesco, această prezentare va încerca să lămurescă măcar un strop dintr-o enigma identitară. De ce a ales să fie recunoscut ca autor francez? Cum de nu s-a mai întors măcar o data în România, nici chiar după 1989? Care este astăzi, într-o epoca sfâşiată între forme de naţionalism feroce şi un cult arogant al cosmopolitismului, mesajul operei şi biografiei lui?, spune teatrologul Octavian Saiu care a scris volumul "Ionescu/Ionesco: un veac de ambiguitate".

Pornind de la scrierile la persoana I ale autorului, trecând prin teatrul său iconoclast şi totodată comic, ajungând la dilemele centenarului ratat din 2009, conferinţa este elogiul adus unui spirit atât de liber, încât a rămas aproape neînţeles. Este, totodată, explorarea unui mod de a privi identitatea individului de la care noile generaţii, asaltate de bombardamente mediatice şi plutind în deriva unei incertitudini colective, pot învăţa enorm. Fiindcă, fără să o ştie şi să şi-o dorească, Ionesco – mai mult decât Ionescu – ne-a lăsat tuturor moşternirea unei perspective salvatoare asupra eului şi poate chiar asupra lumii”, apreciază Octavian Saiu.

Octavian Saiu (foto) este profesor, cercetător şi critic de teatru. Are un doctorat în studii teatrale şi unul în literatură comparată. Predă la universităţi din România, Noua Zeelandă, Hong Kong, Japonia şi Portugalia şi a fost de două ori Visiting Fellow la University of London. A susţinut conferinţe şi master-class-uri la alte universităţi din Europa, Asia şi Africa, precum şi la Institutul Grotowski. În 2013 a fost Moderatorul Conferinţelor „Beckett at the Festival” din cadrul Programului Oficial al Festivalului Internaţional de la Edinburgh, iar în 2016 a moderat şi a susţinut conferinţe la Olimpiada Teatrelor de la Wrocław – Capitală culturală europeană. Din 2004 este moderatorul Conferinţelor Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu. Este consultant al mai multor festivaluri din lume, Secretar General Adjunct al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (AICT) şi Preşedinte al Secţiei Române AICT – Teatrologie.

Articolele şi studiile sale au apărut în numeroase publicaţii naţionale şi internaţionale. Este autorul volumelor: În căutarea spaţiului pierdut (Nemira, 2008) / In Search of Lost Space (UNATC Press, 2010), Beckett. Pur şi simplu (Paideia, 2009), Fedra, de la Euripide la Racine, de la Seneca la Sarah Kane (Paralela 45, 2010), Ionescu/Ionesco: un veac de ambiguitate (Paideia, 2011), Posteritatea absurdului (Paideia, 2012), Teatrul e vis (Paideia, 2013), Hamlet şi nebunia lumii (Paideia, 2014) / Hamlet and the Madness of the World (Editura ICR, 2016), Lecţia, o meditaţie cu şapte teme (Nemira, 2015), Teatrul la persoana I (Nemira, 2016), Clipa ca imagine: teatru şi fotografie (Nemira (2017).
A primit Premiul Criticii pentru carte de teatru în 2010 şi Premiul UNITER pentru Critică de Teatru în 2013.

Teatrelli este un proiect creart, un spaţiu cultural alternativ dedicat artelor performative, care oferă publicului producţii proprii de teatru şi dans, precum şi concerte acustice, dezbateri şi artist-talk-uri.

Mai mult detalii despre eveniment se regăsesc pe pagina dedicată de Facebook.
Evenimentul este organizat de Primăria Capitalei, prin creart - Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti.