Aparatul care-i reduce la tăcere pe vorbăreţi a câştigat premiul Ig Nobel

wired.com

Inventatorii unui dispozitiv care îi reduce la tăcere pe oamenii prea vorbăreţi se numără printre câştigătorii premiilor Ig Nobel pe 2012, acordate de Universitatea Harvard celor mai trăznite, ciudate şi inutile descoperiri ştiinţifice, o alternativă amuzantă la adevăratele premii Nobel.

Premiile Ig Nobel, aflate la cea de-a 22-a ediţie, sărbătoresc neobişnuitul, onorează imaginaţia şi stimulează interesul oamenilor în ceea ce priveşte ştiinţa, medicina şi tehnologia, potrivit revistei de umor Annals of Improbable Research, care sponsorizează aceste trofee împreună cu Harvard-Radcliffe Science Fiction Association şi Harvard-Radcliffe Society of Physics Students.

Foşti câştigători ai premiului Nobel au înmânat aceste premii Ig Nobel, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc joi seară, la Universitatea Harvard, informează Reuters. Au mai fost premiaţi psihologii care au descoperit că aplecarea capului spre partea stângă face ca Turnul Eiffel să pară mai mic decât este în realitate, dar şi neurologii care au descoperit activitate cerebrală în creierul unui somon mort.

Alte premii Ig Nobel pe 2012 au fost atribuite unor cercetători care au descoperit faptul că cimpanzeii pot să recunoască alţi cimpanzei privind fotografii care prezintă spatele acestora, dar şi unui cercetător suedez care a descoperit motivul pentru care părul unor persoane devine verde în anumite case din oraşul suedez Anderslöv (motivul constă într-o combinaţie de doi factori: duşurile fierbinţi şi ţevile din cupru).

Marc Abrahams, editorul-şef al Annals of Improbable Research şi fondatorul premiilor Ig Nobel, care a anunţat câştigătorii, a mărturisit că unul dintre trofeele lui preferate din acest an a fost Premiul Acustic.

Cercetătorii japonezi Kazutaka Kurihara şi Koji Tsukada au creat The SpeechJammer, un dispozitiv care întrerupe „discursurile“ persoanelor prea vorbăreţe, prin repetarea vorbelor rostite de aceştia, dar cu o foarte mică întârziere. „E un lucru mic, pe care îl îndrepţi spre o persoană care vorbeşte fără încetare. Ceea ce aude acea persoană va fi suficient pentru a o face să îşi piardă concentrarea, să se bâlbâie şi apoi încetează să mai vorbească. Dispozitivul are zeci de mii de întrebuinţări utile“, a spus Abrahams.

Cum „gândeşte“ un somon mort

Juriul i-a premiat şi pe psihologii danezi Anita Eerland, Rolf Zwaan şi Tulio Guadalupe, pentru studiul lor intitulat „Aplecarea capului spre stânga face ca Turnul Eiffel să pară mai mic“. Studiul lor a analizat felul în care diverse poziţii ale corpului influenţează estimările oamenilor asupra mărimii: aplecarea spre stânga duce la estimări mai mici, iar aplecarea spre dreapta duce la estimări mai mari.

Unul dintre cele mai scandaloase studii recompensate cu Ig Nobel pe 2012 a fost cercetarea în urma căreia savanţii au spus că au descoperit activitate cerebrală în creierul unui somon mort.