44 de ani de la moartea legendarului Jimi Hendrix: de la „soldatul rock ‘n’ roll“ la „zeul chitarei electrice“

Pe 18 septembrie 1970, Jimi Hendrix s-a alăturat „clubului 27“. 44 de ani au trecut de când  „zeul chitarei electrice“, cum era numit de mulţi, a murit, înecându-se cu propria vomă, în apartamentul prietenei sale, Monika Danneman, din Notting Hill, Londra.

„The story of life is quicker than the blink on an eye/ Povestea vieţii este mai rapidă decât o clipire din ochi“, cânta Jimi Hendrix în „The Story of Life“. Hendrix ştia că nu are mult timp. Hendrix şi-a prezis moartea în „The Ballad of Jimi“. Hendrix a devenit o legendă într-un timp atât de scurt, încăt cei 44 de ani, care se împlinesc astăzi de la moartea sa, par cel mai mare număr legat de numele său. Cu excepţia averii, desigur, dar nu este loc pentru lucruri materiale.

Şapte ani de activitate muzicală i-au trebuit lui Jimi Hendrix pentru a ajunge o legendă. Trei albume de studio şi alte trei materiale live au fost îndeajuns pentru a schimba istoria muzicii pentru totdeauna. 

De la „soldatul rock ‘n’ roll“ la „zeul chitarei electrice“

Era 1961 când problemele cu legea l-au pus pe James Marshall „Jimi“ Hendrix  în faţa unei răscruci, două drumuri, niciunul foarte promiţător. Hendrix furase maşini şi acum avea de ales: doi ani de închisoare sau trei de armată. Astfel, pe 31 mai, acelaşi an, cel ce avea să devină o legendă a muzicii rock se înrola în armată, pentru a fi demis după numai an.

Jimi Hendrix FOTO Arhiva Adevărul

Mai mult sau mai puţin surprinzător, Hendrix nu a fost niciodată pe placul ofiţerilor. Iresponsabil şi rebel, viitorul muzician era constant supravegheat, căci nu puţine au fost dăţile când adormea în post. De altfel, nici cu armele nu s-a înţeles prea bine – probabil dovada că mânile sale erau făcute pentru chitară – , iar când se făcea patrula de noaptea, patul lui era mereu gol, căci Hendrix voia să cânte şi nimic nu-l putea opri. Nici măcăr protestele colegilor săi care nu voiau decât să doarmă câteva ore. Muzica nu l-a făcut deloc îndrăgit de către ofiţerii şi ceilalţi soldaţi din armată.

„Este numai vina lui, căci, aparent, mintea sa nu este în stare să se concentreze pe datoriile pe care le are de îndeplinit, când gândul lui stă numai la chitară“, se plângea unul dintre comandaţii artistului, citat de site-ul military.com. Tot muzica a fost cea care l-a „salvat“, căci, la doar un an după înrolarea sa în armată, căpitanul Gilbert Batchman s-a săturat de atitudinea subalternului său şi a cerut să fie demis. Nu ştia atunci că alegerea sa avea să revoluţioneze muzica rock pentru totdeauna.

O pretinsă fractură de gleznă, căpătată în timpul unui salt cu paraşuta, i-a oferit lui Hendrix posibilitatea de a se retrage din regimentul militar. Şi a făcut-o fără să clipească şi fără să se uite înapoi. Personalitatea chitaristului nu s-a potrivit niciodată cu regulile militare, iar pierderea armatei a însemnat, fără doar şi poate, câştigul scenei muzicii rock. Un an mai târziu, în 1963, industria muzicală din Londra exploda odată cu apariţia formaţiei The Jimi Hendrix Experience şi a hitului „Hey Joe“.

De atunci, din 1963 şi până în 1970, Jimi Hendrix a uimit, a şocat, a inspirat, a revoluţionat întreaga lume. 44 de ani mai târziu, Hendrix continuă să inspire generaţie după generaţie. Moartea sa rămâne, totuşi, un mister. Muzicianul s-a înecat cu propria vomă, este teoria larg acceptată, însă, asemenea colegilor săi de breaslă, rămaşi fără suflare mult prea devreme, în jurul numelui său au răsărit diverse ipoteze. A fost Hendrix ucis?

„Vinul roşu l-a ucis pe Jimi Hendrix“. Sau nu?

Tabloidul britanic „Daily Mail“ publica, în iunie 2011, un articol în care John Bannister, doctorul care a încercat să-i salveze viaţa artistului în noaptea de 18 septembrie 1970, susţinea că Hendrix a fost ucis la ordinele managerului său, Mike Jeffry, care credea că artistul „valorează mai mult mort decât viu“. Potrivit spuselor sale, târziu în noapte, o „echipă“, care l-a forţat să înghită barbiturice şi vin roşu până s-a înecat şi a rămas fără suflare, a fost trimisă în apartamentul în care Hendrix stătea cu prietena sa, Monika Danneman, 

Pe de altă parte, cântăreţul Meic Stevens, un prieten apropiat de-al artistului, a declarat, în acelaşi articol publicat de tabloidul britanic cu trei ani în urmă, că Hendrix „s-a înecat cu vin roşu pentru că nu ştia să-l bea“. Meic Stevens a povestit atunci, pentru prima oară, noaptea ce a precedat dispariţia legendarului chitarist. „Înainte să moară, eu şi cu Jimi am băut vin roşu împreună, deşi el nu mai consumase niciodată această băutură. Şi-a turnat vinul într-o halbă de bere, habar nu avea cum se bea, dar părea că se simte bine. A doua zi, însă, cineva m-a sunat şi mi-a zis: «Jimi Hendrix a murit». Aparent, s-a înecat cu propria vomă“.

Când am să mor, vreau ca oamenii să-mi cânte muzica, să înnebunească şi să o ia razna, să facă tot ce le trece prin cap.

La 44 de ani de la moartea unuia dintre cei mai mari chitarişti din toate timpurile, ştim că ultima sa masă a constat într-un sandwich cu ton. Moartea sa, însă, rămâne pusă sub trei semne de întrebare: Accident? Sinucidere? Sau crimă?

Jimi Hendrix FOTO Arhiva Adevărul