Galileo şi-a recăpătat degetele

La redeschiderea Muzeului de Ştiinţe Naturale din Florenţa – rebotezat Muzeul Galileo – au fost expuse două degete ale savantului renascentist, furate în secolul al XVIII-lea.

Anul trecut, directorul Muzeului de Ştiinţe Naturale din Florenţa  a anunţat recuperarea rămăşiţelor, în urma unei licitaţii, iar legiştii antropologi le-au autentificat originea.

În 1737, „fanii" celebrului astronom Galileo Galilei au furat trei degete, un dinte şi o vertebră din trupul său mumificat. Furtul s-a produs în timp ce acesta a fost mutat în mormântul monumental din Bazilica Santa Croce, din Florenţa, la aproape un secol de la deces.

În timp, cercetătorii au reuşit să recupereze doar unul dintre degete şi vertebra, păstrată la Universitatea din Padova, unde savantul a predat timp de 20 de ani.

Dintele, degetul cel mare şi degetul mijlociul au fost păstrate într-un recipient ascuns într-un bust de lemn al savantului, în casa unei familii (al cărei nume nu a fost dat publicităţii), care a transmis relicvele din generaţie în generaţie.

Respectivul recipient a fost scos la licitaţie la sfârşitul anului trecut, însoţit de documente istorice şi de actele posesorilor, care le-au oferit muzeografilor primele indicii asupra originii celor trei relicve.

Pe lângă acestea, muzeul din Florenţa expune şi câteva instrumente de observare construite chiar de Galileo Galilei, printre care figurează lentilele telescopului cu care astronomul a descoperit cele două luni ale lui Jupiter.

Partizan al heliocentrismului, care plasa Soarele, şi nu Pământul, în centrul sistemului solar, Galileo a fost denunţat Inchiziţiei în 1615, pentru teoriile sale care contraziceau doctrina Bisericii Catolice. Un an mai târziu, acuzaţiile au fost retrase, dar inchizitorii şi-au îndreptat din nou atenţia asupra lui Galileo în 1632, când savantul a publicat „Dialog asupra celor două sisteme majore ale lumii".

La vremea respectivă, Galileo a fost declarat „suspect de erezie" şi a fost obligat să-şi renege convingerile ştiinţifice. Abia cu două decenii în urmă, Papa Ioan Paul al II-lea a reabilitat memoria savantului italian, recunoscând „greşelile comise de Biserica Catolică".