Mihai Bica, primul român absolvent de Medicină la Cambridge: „Fondurile puţine şi manageriate prost creează o loterie nefastă pentru pacientul român“

Mihai Bica, primul român absolvent de Medicină la Cambridge: „Fondurile puţine
şi manageriate prost creează o loterie nefastă pentru pacientul român“

Mihai Teodor Bica

Mihai Teodor Bica, primul român absolvent al Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii Cambridge, vorbeşte despre adaptarea medicilor tineri la realitatea tristă din spitalele româneşti şi despre lispurile care ţin pe loc evoluţia sistemului sanitar şi scad calitatea actului medical.

Ştiri pe aceeaşi temă

Sistemul sanitar din România se confruntă de ani întregi cu mari probleme, printre cele mai grave fiind bugetele mici, lipsa de personal şi slaba tehnologizare din spitalele de stat. Tinerii medici, o resursă valoroasă, sunt de părere că banii insuficienţi alocaţi sectorului medical sunt o barieră uriaşă, care îi împiedică să evolueze. Potrivit unui studiu realizat de Philips România, 87% dintre aceştia afirmă că spitalele sau clinicile în care lucrează evaluează rezultatele actului medical prin indicatori cantitativi, precum numărul pacienţilor trataţi.

Mihai Teodor Bica are 27 de ani şi este primul român absolvent al Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii Cambridge. La finalul liceului, a decis că cea mai bună opţiune educaţională pentru el nu este în ţară, ci în străinătate. A fost admis la prestigioasa universitate britanică, iar după absolvire, a profesat un an în Anglia. A hotărât, totuşi, să revină în România, iar în prezent este medic cardiolog rezident la  Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu“ din Bucureşti.

„M-am întors sperând că o să găsesc un centru unde să mă pot pregăti în continuare şi unde să dau de buni profesionişti de la care să am ce învăţa. Ştiam că este nevoie de doctori peste tot şi mereu am avut o empatie pentru pacienţii români, chiar şi în Marea Britanie. Am simţit că pot să fac ceva mai mult din ţară, lucru care îmi şi aduce o mai mare satisfacţie profesională. Până acum, nu regret decizia“, a explica Mihai Bica pentru „Adevărul“.

Pentru că are experienţa muncii atât într-un spital din Anglia, cât şi într-unul din România, l-am întrebat care sunt diferenţele remarcate între cele două sisteme medicale, răspunsul a fost rapid şi ferm: „Nu încape comparaţie“. Consideră că la noi situaţia este de-a dreptul dezastruoasă, însă subliniază că românii sunt salvaţi de spitalele cu centre de excelenţă, unde se practică medicină la nivelul celei din Vest. „Dar pacientul nu are mereu norocul să ajungă la un spital unde să dea de un specialist, de aparatură şi de condiţiile de care are nevoie pentru a fi tratat“, adaugă tânărul medic.

În privinţa lipsurilor găsite în spitale, Mihai Bica recunoaşte că, deşi s-a raportat realist la sistemul sanitar românesc, a fost luat prin surprindere. „Credeam că stiu din poveştile colegilor care au făcut facultatea în Bucureşti şi din experienţa mea ca pacient. De fapt, n-am ştiut. Una este să lucrezi şi să te confrunţi cu problemele şi alta este să auzi din poveşti sau să le vezi de partea cealalată a baricadei. Au fost lucruri de care nu ştiam, care m-au deprimat de-a dreptul. Farmaciile spitalelor nu au medicamente, aşa că, de multe ori, medicul e nevoit să le cumpere pentru a-şi putea trata pacienţii – iar asta e o întâmplare uzuală. Când am luat decizia de a mă întoarce ştiam care este starea sistemului, nu mi-am imaginat că o să vin şi o să fie totul la superlativ“, spune el.

Din acelaşi studiu, menţionat mai sus, aflăm şi că 88% dintre tinerii medici români consideră că digitalizarea sistemului medical este un instrument important pentru îmbunătăţirea rezultatelor obţinute de pacienţi

Medicul Mihai Bica este de părere că „tehnologia este indispensabilă în sistemul mdical modern, însă gradul de tehnologizare din România este un dezastru“. Acesta dă exemplul Statele Unite ale Americii, unde spune că există un sistem informatic prin care toate spitalele comunică între ele. „Oriunde ajunge pacientul, fie că merge la un spital de pe Coasta de Vest sau de Est, medicul poate să vadă tot: analize, investigaţii, tratament, scrisori medicale. Este un sistem care îţi facilitează comunicarea cu medicul de familie – de pildă, se trimite automat biletul de externare şi scrisoarea medicală“, explică tânărul.

În privinţa nevoilor noii generaţii de medici şi cum se raportează la resursele şi bugetele limitate, Mihai Bica aminteşte de lipsa locurilor de muncă şi de lupta cadrelor medicale pentru pacienţii care nu pot beneficia de medicamente sau investigaţii.

„Medicii tineri îşi doresc un loc de muncă. Iar asta este o mare problemă, pentru că sunt puţine, greu de obţinut şi, uneori, criteriile sunt dubioase. Se doreşte corectitudine şi eliminarea corupţiei din sistem. Medicii vor să-şi facă meseria într-un mod civilizat şi cât mai puţin îngreunat de detalii logistice şi birocratice. Resursele sunt limitate, trebuie să te lupţi mult pentru pacient, fie că este vorba de medicaţie, o analiză ori o investigaţie mai serioasă. Faptul că fondurile sunt puţine şi manageriate prost creează o loterie foarte nefastă pentru pacientul român“, spune medicul.

De-a lungul anilor, România a fost codaşă în Europa în ce priveşte cheltuielile din sistemul sanitar pe cap de locuitor şi procentul din PIB. Restricţiile bugetare sunt şi motivul pe care 97% dintre medicii români îl amintesc atunci când vine vorba de factori cu impact negativ în nivelul satisfacţiei profesionale. 91% dintre medici vorbesc despre sarcinile administrative, iar 90%, de impactul deciziilor luate de conducătorii fără formare medicală.

Plecând de la informaţiile evidenţiate în studiu şi lipsa tehnologizării de care aminteam la începutul articolului, studiul arată că, în România, 79% dintre respondenţi cred că folosirea tehnologiilor potrivite înseamnă mai mult timp pe care îl pot acorda pacienţilor.  

„În provincie sunt probleme. În Bucureşti, avem aparatură cât de cât OK, în sensul că poţi să faci investigaţiile de care ai nevoie. Dar nu este nici pe departe ce găseşti în Vest. În cardiologie, domeniul meu, avem ecografe, dar asta prin bunăvoinţa oamenilor. Cei care care conduc institutele îşi utilizează relaţiile internaţionale – nu sunt aduse de stat, managerii se zbat pentru a le aduce în spital. Angiografe avem dintr-un proiect european. Nu sunt cele mai performante, dar îşi fac treaba“, explică medicul.

Mihai Bica aminteşte şi despre valoarea actului medical, măsurată în România în funcţie de volum, şi nu de performanţă, aşa cum ar fi normal. „Pentru fiecare pacient există acel scor al diagnosticului, în urma căruia spitalul primeşte bani. Acesta se calculează într-un mod aberant, în sensul că sunt diagnostice şi proceduri serioase punctate mult mai mic decât afecţiuni minore. Este o discrepanţă uriaşă. Foarte rar vezi un chestionar de satisfacţie în România, nu interesează pe nimeni“, a mai spus medicul.

Raportul Future Health Index 2020 s-a desfăşurat în perioada noiembrie-decembrie 2019, la acesta participând aproximativ 3.000 de respondenţi din 15 ţări. Raportul oferă liderilor din domeniul sănătăţii perspective noi cu privire la următoarea generaţie de profesionişti ai sistemului medical, pentru a contribui la păstrarea, atragerea talentelor şi pentru a răspunde cerinţelor tot mai mari ale medicinei moderne.

Articol realizat în parteneriat cu Philips®

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările