Noi speranţe de vindecare a infecţiei cu HIV: Un pacient londonez, un al doilea caz cunoscut în lume fără urme de virus

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un bărbat seropozitiv care trăieşte în Marea Britanie a devenit al doilea caz cunoscut în lume la care virusul ce produce SIDA a devenit nedecelabil după ce a primit un transplant de măduvă de la un donator rezistent la virus, au anunţat doctorii săi, citaţi de Reuters.

La aproape 3 ani de la transplantul de celule stem din măduva unui donator cu o mutaţie genetică rară, ce-l face rezistent la infecţia cu HIV, şi la peste 18 luni de la oprirea medicamentelor antiretrovirale, efectuarea testelor foarte sensibile nu poate detecta nicio urmă a infecţiei cu HIV la pacient.

Ravindra Gupta, biolog specializat în HIV, unul dintre coordonatorii echipei de doctori a declarat că virusul pur şi simplu nu a mai putut fi depistat în organism. 

Cazul dovedeşte faptul că într-o bună zi va fi posibilă eradicarea bolii, însă oamenii de ştiinţă avertizează că deocamdată nu s-a descoperit niciun tratament care să vindece infecţia. 

Gupta şi-a descris pacientul în termenii „funcţional vindecat” şi „în remisie,” explicând că e prea devreme să afirme că e propriu-zis vindecat.

Bărbatul este supranumit „pacientul din Londra”, în parte datorită similarităţii situaţiei sale cu primul caz cunoscut de vindecare funcţională de HIV – cazul unui american Timothy Brown, al „pacientului din Berlin” căruia i-a fost aplicat un tratament similar în 2007 în Germania şi la fel, nu mai are nici urmă de infecţie. Brown este sănătos şi astăzi.

Pacientul din Londra a contractat virusul în 2003, iar în 2012 a fost de asemenea diagnosticat cu un tip de cancer al celulelor sângelui, limfomul Hodgkin.

În 2016, cum era foarte bolnav, doctorii au căutat un donator compatibil pentru transplant de măduvă, aceasta fiind ultima lui şansă la viaţă. Donatorul avea o mutaţie genetică cunoscută drept „CCR5 delta 32” care conferă rezistenţa la infecţia cu HIV.

Pacientul a suferit însă o perioadă efectele secundare ale unei condiţii în care celulele imune ale donatorului le atacă pe cele ale gazdei.

Majoritatea experţilor spun că nu ne putem în niciun caz să considerăm aceste tratamente modalităţi de vindecare pentru toţi pacienţii. Procedura e una complexă, costisitoare şi riscantă. Aceasta presupune găsirea unui donator perfect compatibil într-o masă mică de oameni, majoritatea de obârşie nord-europeană, a celor care prezintă mutaţia genetică menţionată.

Specialiştii explică şi că nu e deloc clar dacă rezistenţa CCR5 este singura cheie sau dacă nu cumva complicaţia dezvoltată în urma transplantului, condiţia grefă versus gazdă joacă un rol la fel de important. Ambii pacienţi au suferit această complicaţie, astfel că aceasta ar putea fi parţial responsabilă pentru pierderea celulelor infectate cu virusul HIV.

Gupta a declarat că echipa va folosi aceste descoperiri pentru explorarea unor noi strategii de tratament. „Trebuie să ne dăm seama dacă putem să distrugem acest receptor (CCR5) la cei infectaţi cu HIV, ceea ce ar putea fi posibil prin terapia genetică”, a subliniat el.

Pacientul londonez, al cărui caz urmează să fie relatat în publicaţia ştiinţifică Nature şi care va fi prezentat marţi la o conferinţă medicală din Seattle, a solicitat echipei medicale să nu-i fie dezvăluite numele, vârsta, naţionalitatea şi nici alte detalii personale.

Aproximativ 37 de milioane din toată lumea sunt infectaţi la ora actuală cu HIV. Pandemia SIDA a ucis aproximativ 35 de milioane de oameni de la debutul său în anii 80. Cercetarea ştiinţifică a dus la dezvoltarea unor combinaţii de medicamente care pot ţine boala sub control la majoritatea pacienţilor.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite