Indicatori pentru o viaţă lungă: ce viteză de reacţie ai şi cât de uşor te ridici de jos?

Indicatori pentru o viaţă lungă: ce viteză de reacţie ai şi cât de uşor te ridici de jos?

Viteza de reacţie şi personalitatea sunt doar două indicii despre speranţa de viaţă FOTO Shutterstock

Pentru a avea o viaţă lungă, lasă deoparte hamburgerul, ţigările şi apucă-te de un program de exerciţii fizice, adoptă o dietă sănătoasă şi, neapărat, echilibrată. Studiile spun că există câteva indicii care îţi pot spune dacă vei avea o viaţă lungă sau dacă eşti supus anumitor riscuri.

Ştiri pe aceeaşi temă

Există dovezi ştiinţifice care îţi pot spune dacă vei avea o viaţă lungă şi sănătoasă, sau dacă trebuie să faci ceva pentru a scăpa de riscurile de sănătate care, mai devreme sau mai târziu, îţi pot pune viaţa în pericol. Conform studiilor, timpul de reacţie te poate anunţa dacă suferi de boli cardiovasculare, iar personalitatea cumpătată te va împinge spre un stil de viaţă mai sănătos. Mai mult, se pare că peste 16 ani petrecuţi învăţând îţi pot prelungi speranţa de viaţă cu peste zece ani. „Yahoo! Health“ a realizat o listă cu şapte indicatori uimitori care îţi pot spune cât de mult vei trăi.
 
1. Cât de repede apeşi un buton?
 
Un nou studiu a demonstrat că un timp de reacţie lent este asociat cu risc mare de deces prematur, dar şi cu boli cardiovasculare. În cadrul cercetării, care a inclus 5.134 de adulţi cu vârsta cuprinsă între 20 şi 59 de ani, participanţii au fost rugaţi să apese pe un buton atunci când numărul 0 apărea pe un ecran la intervale neregulate. Rezultatele studiului au fost întărite prin estimarea stării de sănătate a subiecţilor timp de 15 ani. Cei cu cel mai scăzut timp de reacţie au avut o rată de deces mai crescută cu 25% atunci când au fost luate în considerare toate cauzele mortalităţii, şi cu 36% mai crescută când s-a luat în calcul doar decesul cauzat de bolile cardiovasculare. 
 
2. Personalitatea obsesivă încurajează obiceiuri sănătoase
 
Un studiu care a durat peste 90 de ani şi care a implicat 1.500 de americani a scos la iveală faptul că cei care au trăit cel mai mult erau cumpătaţi, insistenţi, munceau din greu şi erau destul de obsedaţi de „tinereţe fără bătrâneţe“. Se pare că, potrivit cercetării, câteva griji despre sănătate nu fac rău nimănui deoarece încurajează obiceiuri sănătoase.
 
3. „Testul morţii“, sau cum să prezici moartea cu un simplu test de sânge
 
Oamenii de ştiinţă au realizat un „test al morţii“ cu ajutorul căruia se poate afla dacă o persoană prezintă riscul de a muri în următorii cinci ani din cauze medicale nedescoperite încă. Cercetătorii finlandezi au precizat că au fost „uimiţi“ să descopere că un simplu test de sânge poate prezice dacă o persoană poate muri, chiar dacă nu este bolnavă (încă). 
 
Oamenii ai căror biomarkeri sunt anormali sunt de cinci ori mai supuşi riscului să moară în următorii cinci ani. „Ce este deosebit de interesant este că aceşti biomarkeri reflectă riscul de moarte cauzat de boli diverse, cum ar fi cele de inimă sau cancer. Par să fie semne ale unei stări de sănătate precare“, declară Johannes Kettunen de la Institutul de Medicină Moleculară din Finlanda. „Credem că, în viitor, aceste măsuri pot fi folosite pentru a identifica oamenii care par sănătoşi, dar, de fapt, au probleme de sănătate serioase. Aşa îi putem sfătui şi trata în fazele incipiente ale bolii“, continuă dr. Kettunen.
 
4. Educaţia creşte speranţa de viaţă
 
Patru ani de facultate pot adăuga un deceniu vieţii tale, potrivit unui studiu american publicat în „Health Affairs“. Cercetătorii au descoperit că femeile care aveau 16 ani sau mai mult de educaţie şi-au crescut speranţa de viaţă cu 10,4 ani, în timp ce bărbaţii cu studii superioare şi-au lungit viaţa cu 12,9 ani, comparativ cu oamenii care aveau 12 ani sau mai puţin de şcoală. Studiul a mai descoperit că cei care nu-şi terminau studiile liceale aveau o speranţă de viaţă comparativă cu cea a adulţilor din anii '50 sau '60, când medicina nu făcuse progresele uimitoare din zilele noastre.
 
5. Igiena bucală, un indiciu de viaţă lungă
 
Dacă ai grijă de dinţi poţi adăuga nişte ani buni vieţii tale, conform unui studiu din 2012 efectuat pe 5.611 oameni de vârsta a doua care au fost evaluaţi timp de 17 ani. În timpul studiului, cei care nu au folosit niciodată aţa dentară aveau un risc de moarte prematură cu 30% mai mare decât cei care foloseau zilnic acest procedeu de curăţare a dinţilor. Dacă nu se spălau pe dinţi înainte de culcare, oamenii aveau un risc de mortalitate de 20 până la 35%, iar cei care nu consultaseră dentistul în ultimele 12 luni erau cu 50% mai supuşi riscului de deces faţă de cei care consultau stomatologul de două ori pe an.
 
6. Viteza de mers pe jos spune multe despre sănătate
 
O analiză care a combinat rezultatele a nouă studii efectuate pe 34.485 de persoane cu vârsta peste 65 de ani a descoperit o asociere clară între mersul pe jos rapid şi o speranţă de viaţă mai mare. De fapt, „prezicerile“ bazate pe vârsta persoanei, pe sex şi pe viteza de mers pe jos au fost la fel de precise ca cele bazate pe datele medicale, despre tulburările cronice, fumat, tensiunea sanguină, indicele masei corporale şi numărul de spitalizări. 
 
Speranţa de viaţă era mai mare în cazul persoanelor care mergeau cu un metru pe secundă mai repede decât ceilalţi (viteză de plimbare de aproximativ 3,6 kilometri pe oră sau mai mare).
 
7. Cât de uşor te ridici de jos?
 
Există un mic test care îţi poate spune dacă trebuie să faci schimbări majore în stilul de viaţă. Aşează-te turceşte pe podea şi apoi încearcă să te ridici fără să te ajuţi de nimic. 
 
 
Persoanele de vârsta a doua care au cea mai mare dificultate să se aşeze pe podea şi apoi să se ridice sunt de 6,5 ori mai predispuşi să moară în următorii şase ani decât cei care pot îndeplini această sarcină cu uşurinţă, conform unui studiu. Cercetarea a inclus peste 2.000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 51 şi 80 de ani care au fost rugaţi să se aşeze pe podea şi apoi să se ridice, ajutându-se cât mai puţin. De exemplu, cei care au trebuit să se sprijine de podea cu o mână sau cu un genunchi pentru a se împinge în sus sau care s-au sprijinit cu o mână de genunchi au primit un scor mai mic decât cei care nu au avut nevoie de ajutor pentru a se ridica. 
 

Citeşte şi:
 
 
„Bunăstare de ordin fizic, mental şi social“, aşa defineşte Organizaţia Mondială a Sănătăţii sănătatea. Nu înseamnă numai lipsa unei afecţiuni sau infirmităţi, spun specialiştii.
 
 
Cu ajutorul unei mostre de sânge, „Testul morţii”, aşa cum a fost botezat de presa internaţională, îi poate identifica pe cei care se află în pericol de a fi răpuşi de boli precum cancerul sau afecţiuni grave de inimă. Aparent, acest controversat test are capacitatea să determine dacă o persoană aparent sănătoasă este predispusă la o moarte timpurie.
 
 
Se pare că nu avem nevoie de un glob de cristal pentru a ne prezice problemele de sănătate, ci doar de cele cinci simţuri. Fie că ne dăm seama, fie că nu, multe dintre boli îşi semnalează apariţia prin mici modificări ale corpului. Vestea bună este că, dacă ştim ce căutăm, putem identifica multe boli aflate în fază incipientă.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: