Hipertensiunea pulmonară nu trebuie neglijată

Boala poate da insuficienţă cardiacă. În România există în jur de 1.500 de persoane cu hipertensiune pulmonară, iar dintre acestea doar o cincime sunt diagnosticate, potrivit unor date neoficiale.

Hipertensiunea pulmonară apare ca urmare a creşterii progresive a presiunii sângelui în artera pulmonară şi afectează îndeosebi persoanele tinere cu vârste cuprinse între 25 şi 40 de ani, fiind mai frecventă la femei.

Din păcate, în 95 la sută din cazuri, boala se depistează după aproximativ doi ani, când deja se află în stadii avansate. Potrivit medicilor, semnele care apar la debutul bolii sunt banale şi, de aceea, adesea ignorate. Oboseala după efort şi durerile toracice sunt două dintre semnalele corpului care, de obicei, sunt puse pe seama altor afecţiuni.

„În timp însă, această stare de oboseală se accentuează, iar bolnavul ajunge să obosească chiar şi în urma unor activităţi care implică eforturi minime, precum mersul la piaţă sau îmbrăcatul. În unele cazuri, poate apărea leşinul sau chiar sânge în spută, deşi astfel de situaţii sunt rare", explică conf. dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie „Marius Nasta" din Bucureşti.

Hipertensiunea pulmonară trebuie depistată la timp, deoarece poate da insuficienţă cardiacă.

Radiografia nu indică boala

Diagnosticul de hipertensiune pulmonară necesită investigaţii amănunţite. Deoarece modificările de la nivelul arterelor pulmonare nu se observă în urma unei radiografii, în cazul hipertensiunii pulmonare are loc un examen multidisciplinar, în urma căruia medicul pneumolog, în colaborare cu cel cardiolog, stabileşte prognosticul.

Deşi tratamentul este de ordinul a zeci de mii de euro, în prezent, bolnavii cu hipertensiune pulmonară beneficiază de un program naţional prin care medicamentele sunt decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

„Odată ce a intrat pe tratament, bolnavul trebuie să ţină în permanenţă legătura cu medicul curant, care va urmări îndeaproape evoluţia bolii. Aşa se face că un bolnav cu hipertensiune pulmonară ajunge să petreacă cea mai mare parte a timpului în spital", mai spune medicul Beatrice Mahler.

Cu ajutorul vasodilatatoarelor, speranţa de viaţă creşte cu aproape 10 ani, faţă de doi ani şi jumătate cât era până acum câţiva ani, când accesul la tratament era limitat de costurile foarte mari ale medicamentelor. De asemenea, pentru a-şi prelungi viaţa, bolnavul trebuie să adopte un stil de viaţă sănătos.