De ce renunţă româncele să alăpteze

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Laptele matern este gratis, steril şi asigură toate nevoile nutriţionale ale nou-născutului. Mai mult, prin alăptare se pun bazele sistemului imunitar care îl va ocroti pe copil pe tot parcursul vieţii. Totuşi, doar 16% din românce alăptează timp de şase luni, aşa cum recomandă Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Specialiştii spun că există mai multe motive pentru care mamele decid să renunţe la alăptat. Contează foarte mult abordarea alăptării în maternitate, apoi depăşirea dificultăţilor care pot apărea în cursul hrănirii copilului la sân şi, nu în ultimul rând, momentul în care mamele decid să se reîntoarcă la serviciu.

Unele mame se lasă descurajate

În mod normal, sânul începe să secrete lapte încă din săptămâna a 16-a de sarcină, iar cantitatea şi calitatea laptelui nu sunt o problemă decât în situaţii rare. De aceea, teoretic, orice femeie, indiferent de modalitatea prin care naşte, natural sau prin cezariană, ar trebui să poată alăpta încă din prima oră. „Secreţia pe care orice femeie o are la naştere nu este lapte, ci colostrum, o substanţă valoroasă pentru bebeluş, numită şi aur lichid. Însă, dacă trec 24 de ore, sânul nu mai secretă fără stimulare", explică Raluca Petre, consilier în alăptare la „Asociaţia pentru naştere naturală şi alăptare" (ANNA).

Ina nu a reuşit să alăpteze, iar fetiţa ei creşte cu lapte praf



De această etapă depinde, de fapt, alăptarea. De exemplu, Ina (29 de ani) a născut natural şi şi-a dorit să-şi alăpteze fetiţa. Însă planul de-acasă nu a corespuns cu cel de la maternitate. „Prima oară am încercat s-o alăptez la trei ore după naștere, atunci când am și văzut-o pentru prima dată", spune mămica. Dar după câteva minute de supt, fetiţa a început să plângă şi nu s-a mai oprit decât când asistentele au hrănit-o cu lapte praf. Totuşi, mămica s-a străduit în continuare să alăpteze. A urmat sfaturile medicilor, s-a hidratat corespunzător, a luat tablete care stimulau lactaţia, a băut ceaiuri de chimen şi de anason şi a ţinut fetiţa la sân din trei în trei ore pentru a stimula lactaţia. A folosit chiar şi o pompă de muls pe care o avea în bagajul pentru maternitate, dar fără niciun rezultat. „În această situație, am luat decizia să o hrănesc cu formulă de lapte, conștientă fiind că o privez de multiplele beneficii ale alăptatului", spune Ina.

Altele sunt prost informate

Chiar dacă nu a beneficiat de lapte matern decât în cantităţi mici şi doar în primele zile de la naştere, A., fetiţa Inei, este un copil norocos fiindcă, în vârstă de 4 luni, nu a avut până acum nicio problemă de sănătate. În schimb, Ramona (27 de ani), care nu a fost alăptată şi care a avut numeroase probleme de sănătate din acest motiv, inclusiv astm, a ţinut morţiş ca, atunci când va fi mamă, să-şi alăpteze copilul. Când David-Constantin urma să vină pe lume, Ramona a apelat la consiliere prenatală şi, după naştere, la consiliere pentru alăptare, primind sfaturi utile în fiecare etapă mai dificilă.

„Am fost tentată să renunţ când, în maternitate, asistentele îmi ziceau că ar trebui să îi dau copilului 40 ml de lapte (deşi el avea nevoie doar de 10 ml) şi că nu mănâncă suficient la sân, când s-a instalat furia laptelui, atunci când au apărut leziuni pe mamelon şi alăptatul era dureros, dar am continuat pentru că-mi doresc un copil sănătos", subliniază Ramona Boroianu, care este convinsă că va reuşi să-şi alăpteze copilul cel puţin până la şase luni.

La serviciu nu se asigură spaţii pentru alăptat

Andreea s-a întors la serviciu la o lună şi jumătate după naştere. Deşi avea lapte suficient, ea a fost nevoită să întrerupă alăptarea. „Nu este ca în Occident, unde mamele au spaţii special amenajate pentru a alăpta copiii, nu poţi folosi baia pentru a scoate laptele cu pompa, fiindcă nu este igienic şi, în plus, colegii şi şefii nu înţeleg faptul că din două în două ore trebuie să mergi să scoţi laptele din sâni pentru a-ţi menţine lactaţia, din moment ce tu ai decis să revii la muncă", explică Andreea. Situaţia Andreei nu este singulară, iar lactaţia nu se poate menţine dacă sânul nu este stimulat.

image

De la o lună şi jumătate, Mira este hrănită cu lapte praf

image

„Sânii produc cantitatea de lapte care este scoasă, deci reacţionează exact ca într-o economie de piaţă în care cererea stimulează oferta. Prin urmare, dacă laptele nu este consumat, cantitatea produsă se diminuează până ce dispare", spune consilierul Raluca Petre. Pentru că se temea că-şi va pierde locul de muncă şi pentru că nu a avut parte de susţinerea colegilor atunci când a încercat să menţină lactaţia, Andreea a renunţat la alăptat,  iar Mira, fetiţa ei, este hrănită cu lapte praf de la o lună şi jumătate.

Consecinţele se văd în timp

Efectele lipsei alăptării nu se văd neapărat pe loc, ci în timp. „Numeroasele cazuri de anemie sunt în relaţie directă cu întreruperea alăptatului, care ar trebui să dureze până la şase luni, cu avantaje multiple atât pentru mamă, cât şi pentru copil: asigură nevoile copilului aflat în creştere, aportul necesar de nutrienţi şi conţine factori antibacterieni şi antivirali care protejează copilul împotriva îmbolnăvirilor", explică dr. Ana Culcer, neonatolog la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

Ştiai că... în Occident există bănci de lapte matern procesat şi stocat pentru a putea fi folosit în caz de nevoie?

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite