COVID-19 a făcut ca timpul să se contracte, iar ce era înţeles înainte „termen lung” a devenit acum „termen scurt”. Pandemia a redus ciclul de dezvoltare şi aprobare a noilor soluţii de către autorităţile de reglementare de la câţiva ani la câteva luni sau chiar câteva săptămâni. Această situaţie ne-a învăţat şi alte lucruri. Ne-a arătat că rezistenţa la schimbare poate fi depăşită atunci când există o nevoie clară şi iminentă. Am înţeles că atunci când colaborăm, în loc să concurăm unii cu ceilalţi, putem rezolva probleme sanitare complexe. Că digitalizarea, partajarea datelor şi inteligenţa artificială – cele trei elemente cheie care stau la baza telemedicinei de generaţie viitoare – nu doar că pot să îmbunătăţească experienţa pacienţilor prin facilitarea accesului la îngrijire personalizată, predictivă şi proactivă, cu un grad ridicat de precizie, dar pot şi să optimizeze experienţa personalului medical printr-o mai bună alocare a resurselor, fluxuri de lucru mai eficiente, sprijin sporit şi partajarea cunoştinţelor.
 
Aceste acţiuni nu sunt noi. De foarte mult timp le considerăm esenţiale în gestionarea provocărilor din domeniul sănătăţii la nivel mondial, precum îmbătrânirea populaţiei, bolile cronice, creşterea costurilor din sectorul sanitar şi accesul universal la servicii medicale. Criza COVID-19 nu a făcut decât să le cristalizeze pe toate într-o singură problemă a sistemelor de sănătate, una în care timpul este esenţial. Fără îndoială, pandemia nu este situaţia ideală din care ar alege cineva să înveţe, dar este o situaţie din care vom învăţa şi în urma căreia ne vom schimba în mod inevitabil. 
 
Apar noi tendinţe evidente. Cetăţenii obişnuiţi nu mai utilizează canalele digitale doar pentru a accesa informaţii despre răspândirea COVID-19, ci folosesc mediul digital ca un mijloc sigur de a se conecta cu personalul medical. În multe cazuri, consultaţiile online cu medicii de familie au înlocuit vizitele la cabinet. Spitalele îşi unesc tot mai mult forţele, fac schimb de date şi protocoale şi creează bucle de feedback în timp real pentru a face faţă naturii schimbătoare a pandemiei. În plus, îşi oferă sprijin reciproc prin utilizarea centrelor de operaţiuni clinice pentru îngrijiri acute (eICU) sau prin crearea de reţele de tele-radiologie şi patologie pentru a echilibra gradul de încărcare. Inteligenţa artificială este utilizată pentru diagnosticarea imagistică a COVID şi a complicaţiilor asociate. Plasturii inteligenţi sunt utilizaţi pentru pacienţii cu risc în vederea monitorizării continue. De asemenea, pentru a-i proteja atât pe pacienţi, cât şi pe medici, îngrijirile regulate se mută în afara spitalului – de exemplu, prin stabilirea diagnosticului de COVID-19 la distanţă, în comunitate sau la domiciliul pacienţilor, în loc ca aceştia să vină la spital. Fără telemedicină, niciuna dintre aceste soluţii nu ar fi fost posibilă. 
 
Colaborăm strâns cu furnizorii de servicii medicale şi uneori chiar şi cu competitorii noştri pentru a crea noi produse şi soluţii de telemedicină – ventilatoare, monitoare, platforme IT, instrumente de diagnosticare la distanţă – la o viteză care înainte părea imposibilă. Lecţiile învăţate într-o parte a lumii au fost rapid diseminate pentru a ajuta alte ţări ale lumii unde nu s-a atins încă vârful pandemiei.
 
 
Totuşi, deşi COVID-19 a fost un şoc pentru sistem, nu este cea mai mare ameninţare pentru sănătatea umană care este probabil să apară în următorii treizeci de ani. Efectul cumulat al schimbărilor climatice, de exemplu, ar putea fi o problemă şi mai mare şi un factor de accelerare a pandemiilor. Criza actuală a însemnat şi multe lecţii de învăţat, mai ales în privinţa creării de sisteme de sănătate solide, capabile să răspundă nevoilor cu o evoluţie rapidă ale pacienţilor şi medicilor. Experienţa noastră ne spune că sistemele bazate pe cloud sunt mai uşor de implementat şi de gestionat şi mai potrivite pentru partajarea de date între aplicaţii. Am experimentat puterea inteligenţei artificiale în detectarea COVID-19, identificarea comorbidităţilor care îi afectează progresia, monitorizarea continuă a pacienţilor pentru depistarea semnelor timpurii de agravare a stării de sănătate şi prezicerea apariţiei de noi focare. Am văzut cât sunt de importante seturile de date clinice, comportamentale şi operaţionale la scară largă în stratificarea pacienţilor, ţintirea categoriilor de risc şi alocarea resurselor. 
 
Cu alte cuvinte, am văzut viitorul în domeniul sănătăţii şi cum inovaţia dinamică poate pune lucrurile în mişcare. Acum este momentul să primim cu braţele deschise această nouă modalitate de a gândi şi a acţiona, deoarece un alt normal nu este un lucru rău cât timp continuă să îmbunătăţească vieţile oamenilor.
 
În ultimele câteva luni, Philips a luat măsuri în contextul pandemiei de COVID-19. Am lucrat cu clienţii din întreaga lume la dezvoltarea de soluţii de telemedicină pentru a-i sprijini pe profesioniştii medicali din prima linie. De asemenea, ne-am concentrat atenţia pe introducerea unor noi soluţii de evaluare şi monitorizare a pacienţilor la domiciliu, cu scopul de a reduce presiunea asupra cadrelor medicale primare şi de prim ajutor şi de a evita aglomeraţia inutilă în spitale. Am instalat centre de operaţiuni clinice pentru îngrijiri critice pentru a echilibra încărcarea spitalelor şi pentru a extinde serviciile de monitorizare a pacienţilor în afara spitalului. 
 
Noile informaţii care apar despre boală şi actualizările aduse protocoalelor de diagnosticare şi tratament necesită schimbul de date ale pacienţilor cu privire la COVID-19 şi co-morbidităţi. Am contribuit la lansarea unui portal de schimb de date privind COVID-19 care conectează furnizorii între ei, pentru a sprijini şi eficientiza transferurile de informaţii. Ca întotdeauna, am colaborat cu profesioniştii medicali, autorităţile de reglementare şi partenerii din ecosistem şi sunt mândru să pot spune că în acest demers am valorificat experienţa Philips de decenii în îngrijirea pacienţilor şi telemedicină. 
 
Articol de Şerban Isopescu-Weber, lider al diviziei dedicate Health Systems, Philips România