Cele mai inovatoare metode chirurgicale cardiace
0
Deşi intervenţiile pe cord sunt rezultatul a doar 40-50 de ani de experienţă, oferă deja rezultate spectaculoase şi o recuperare rapidă.
Procedeul clasic de intervenţie pe cord presupune tăierea sternului printr-o incizie de 20-25 cm şi deschiderea cutiei toracice cu un depărtător de coaste. În tot acest timp, cordul este oprit, iar sângele este preluat de un sistem extern, numit maşină cord-plămân. Metoda este încă preferată de mulţi chirurgi, pentru că asigură o bună vizibilitate şi posibilităţi mai mari de manevrare a cordului.
Procedeele moderne, minim invazive, supranumite „prin gaura cheii", presupun crearea unor incizii de doar 5-10 cm în dreptul inimii, între coaste. Efectuate direct de către chirurg sau cu ajutorul unor roboţi, noile tehnici reduc trauma, durerea postoperatorie, pierderile de sânge şi riscul de infecţii. Necesită o perioadă mai scurtă de spitalizare şi permit recuperarea în maximum o lună, jumătate din timpul necesar unui bolnav operat tradiţional.
Din anii ‘90, se poate interveni chirurgical şi pe cordul în funcţiune, procedeu numit „off-pump". Opţiunea pentru acest tip de intervenţie este a medicului şi depinde de tipul operaţiei şi de rezultatele clinicii în domeniul respectiv.
Tehnologie
Maşina cord-plămân preia sângele şi funcţiile celor două organe în timpul operaţiei.
Valve noi pentru o viaţă nouă
Chirurgia cardiacă reprezintă tratamentul optim în cazul problemelor valvulare avansate, fie congenitale, fie dobândite, consecinţe ale unor probleme precum calcifierile, endocardita sau reumatismul articular acut.
Ea permite repararea valvei (plastie) sau înlocuirea ei cu o proteză, ce poate fi confecţionată din oţel sau poate fi prelevată de la porc sau de la o persoană decedată. Cea mai bună opţiune este plastia valvulară, intervenţie laborioasă şi rară chiar şi în străinătate.
Angioplastia eliberează coronarele
Printre cele mai frecvente intervenţii pe cord sunt cele care îmbunătăţesc fluxul sanguin la nivelul muşchiului cardiac. Coronarele, vase care irigă miocardul, se îngustează prin depunerea de plăci de aterom, cu grade diferite de obstrucţie (stenoză). În funcţie de gravitatea stenozei, medicul intervine fie prin lărgirea vasului, procedeu numit angioplastie, fie prin by-pass. Angioplastia foloseşte o sondă tubulară numită cateter, prin care se trimite la inimă un fir prevăzut în capăt cu un balonaş.
Cateterul se introduce în artera femurală, la nivelul rădăcinii piciorului, şi va fi ghidat până în aortă şi în coronară, la locul obstrucţiei. Aici balonaşul se va umfla de câteva ori, pentru a împinge placa de aterom şi pentru a lărgi vasul. În anumite cazuri, balonaşul se înveleşte într-o plasă dintr-un metal special, numită stent. Acesta „expandează" la umflare şi rămâne lipit de pereţii coronarei, menţinând-o deschisă.
By-passul, ultima soluţie pentru miocard
By-passul presupune găsirea altor căi de irigare a inimii. Chirurgul foloseşte un vas prelevat cel mai adesea din torace, din braţ sau din picior, cu care ocoleşte obstacolul. El leagă vasul, printr-un capăt, la o arteră sănătoasă, iar prin celălalt, la artera coronară normală, sub stenoză. Intervenţia se poate realiza „off-pump" şi în România.
Metodele moderne presupun aparatură costisitoare şi training.
Specialistul nostru
Dr. Lucian Dorobanţu
specialist chirurgie cardiovasculară Institutul „C.C. Iliescu"
Chirurgia cardiacă este una dintre specialităţile care au evoluat spectaculos în ultimii ani. De la intervenţii cu risc extrem, astăzi operaţiile pe cord reprezintă, în marea lor majoritate, gesturi terapeutice de rutină cu riscuri mult diminuate.
Ultimele tehnici de by-pass aorto-coronarian folosind exclusiv grefoane arteriale, precum şi operaţiile de plastie valvulară (în care valva se repară şi nu se înlocuieşte cu o proteză) sunt intervenţii moderne, extrem de laborioase, care se practică acum şi în centre specializate din România, cu rezultate comparabile cu cele obţinute în centre de renume din străinătate.
Se încarcă comentariile...
