Ce boli moştenim de la părinţi?

Ştiai că 99,9 la sută din ADN-ul tău este identic cu al celorlalţi şi că eşti unic doar 0,01 la sută? În acest procent sunt moştenirile de la părinţi. Iar de multe ori, aici se regăsesc mutaţiile genetice care duc la apariţia afecţiunilor ereditare.

Cancer

Pe locul întâi în topul celor mai grave moşteniri genetice se situează cancerul. Este cunoscut faptul că, dacă ai avut în familie cazuri de cancer, trebuie să fii foarte precaut şi să-ţi monitorizezi starea de sănătate pentru a depista din vreme eventualele modificări celulare care indică riscul instalării cancerului.

De fapt, acest risc este consecinţa unor mutaţii genetice. Spre exemplu, mutaţiile cunoscute sub numele de BRCA1 şi BRCA2 sunt responsabile de instalarea cancerului genital la bărbaţi sau de sân la femei.

Obezitate

Părinţii cu o greutate peste limita normală au un risc crescut de a aduce pe lume copii obezi. Teoriile ştiinţifice moderne sugerează faptul că aceleaşi gene care îi determinau pe strămoși să consume cât mai multă hrană disponibilă pentru a supraviețui foametei se întorc împotriva noastră, în condiţiile în care în prezent accesul la hrană este nelimitat.

În strânsă legătură cu obezitatea este şi diabetul zaharat de tip 2 (noninsulinodependent), care poate fi moştenit, de asemenea, de la părinţi.

Boli de inimă

Dacă un membru al familiei tale a fost di­agnosticat cu hipertensiune arterială sau cu alte afecţiuni cardiovasculare, trebuie să iei măsuri pentru a reduce riscul ca şi tu să fii hipertensiv sau cardiac.

Predispoziţia pentru afecţiunile inimii şi pentru malformaţiile muşchiului cardiac se moşteneşte de la părinţi. Iar dacă, în plus, eşti sedentar, fumezi şi consumi frecvent alimente bogate în grăsimi, riscul tău creşte de cinci ori.

Diabet de tip 1

Acesta reprezintă doar 5-10 la sută din totalul cazurilor de diabet. Însă majoritatea persoanelor cu diabet de tip 1 (insulinodependent) au moştenit această afecţiune de la părinţi.

Acest tip de diabet zaharat apare ca urmare a declanşării unor reacţii exagerate ale sistemului natural de apărare al organismului. Practic, celulele sistemului imunitar atacă celulele beta din pancreas, responsabile cu secreţia de insulină. Pin urmare, nu se mai produce o cantitate suficientă de insulină pentru o metabolizare normală a glucidelor.

Intoleranţe alimentare

Persoanele cu varianta genetică HLA DQ2 nu tolerează glutenul (suferă de celiachie). Iar această variantă genetică se moşteneşte de la părinţi. Prin urmare, specialiştii spun că părinţii cu intoleranţă la gluten ar trebui să evite să le dea copiilor să mănânce cereale sau produse pe bază de cereale.

De asemenea, intoleranţa la lactoză apare tot pe un fond ereditar. De fapt, o mutaţie genetică dobândită de la părinţi reduce nivelul lactazelor, enzime de la nivelul tubului digestiv, al căror rol este de a metaboliza substanţa de bază din produsele lactate (lactoza).

Rezultatul este instalarea simptomelor de intoleranţă imediat după consumul unui pahar de lapte, care se manifestă prin dureri abdominale, balonare şi prin tulburări digestive.

Bine de ştiut

-Calviţia este o tulburare înscrisă în gene şi sunt vizaţi, în cele mai multe cazuri, membrii familiei de sex masculin.
-Părinţii care au suferit de acnee în adolescenţă le transmit copiilor aceste neplăceri.
-Daltonismul, adică imposibilitatea de a distinge în special culoarea roşie de cea verde, este și ea moștenire de familie.
-Copiii cu părinţi alcoolici au un risc de 50 la sută de a avea și ei acest viciu.

Antecedente

Istoria medicală a părinţilor îţi poate sugera un risc crescut de boală.

Specialistul nostru

Dr. Georgeta Vremeş, medic specialist oncologie medicală MedLife, Bucureşti

Cancerele ereditare reprezintă un mic procent din totalitatea cancerelor (1-2 la sută), însă anumite tipuri de tumori prezintă o înaltă incidenţă familială. Aceasta este situaţia retinoblastoamelor (tumori oculare), tumorilor Wilms, neuroblastoamelor, cancerului de colon la pacienţii cu polipoză adenomatoasă familială, cancerului mamar şi ovarian la pacienţii cu anomalii genetice (BRCA1, BRCA2) şi neoplaziilor endocrine multiple.

În cazul existenţei în familie a unui bolnav cu neoplazie (cancer), se recomandă rudelor de gradul I şi II consiliere genetică şi oncologică pentru a depista prezenţa unor factori genetici implicaţi în apariţia cancerului.