Care este compoziţia noului vaccin antigripal
0
Perioada de vaccinare contra gripei începe de la 15 octombrie şi în România. Vaccinul antigripal a ajuns deja în farmacii şi la medicii de familie care îl vor administra persoanelor cu risc de a suferi complicaţii ale gripei. Iată cum acţionează vaccinul antigripal şi ce tulpini conţine.
Vaccinul antigripal conţine, în general, trei tipuri de tulpini virale inactivate. Virusurile gripale incluse în vaccin sunt cultivate pe ouă embrionare, apoi sunt inactivate şi purificate. În vaccinul antigripal nu sunt introduse virusuri „vii”. De aceea, nu este posibil să ne îmbolnăvim de gripă după administrarea unui asemenea vaccin.
După vaccinare, sistemul imun începe să producă anticorpi contra proteinelor virale din vaccin. Dacă ulterior persoana vaccinată intră în contact cu un virus gripal real, anticorpii se fixează pe virusul gripal care pătrunde în corp şi îl anihilează. Datorită acestei acţiunii, persoanele imunizate nu se îmbolnăvesc de gripă sau fac forme uşoare, cu simptome reduse.
Compoziţia vaccinului antigripal se schimbă în fiecare an, în funcţie de virusurile gripale aflate în circulaţie în sezonul respectiv. Trebuie ştiu că virusul gripei suferă frecvent mutaţii, de aceea vaccinul trebuie reînnoit de la an la an. Reţeaua de supraveghere a gripei care aparţine Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) identifică noile virusuri gripale şi le comunică agenţiilor internaţionale ale medicamentului. Acestea transmit informaţiile laboratoarelor care produc noul vaccin. În ciuda reactualizării permanente, protecţia şi eficienţa vaccinului antigripal nu sunt niciodată garantate 100%, ci variază de la an la an în funcţie de virulenţa şi potenţialul virusurilor gripale de a suferi noi mutaţii, dar şi de răspunsul imun al fiecărei persoane în parte.
Conform Agenţiei Europene a Medicamentului, pentru sezonul gripal 2015-2016, vaccinul are următoarea compoziţie:
• tulpina A/California/7/2009 (H1N1)
• tulpina A/Elveţia/9715293/2013 (H3N2)
• tulpina B/Phuket/3073/2013
Potrivit experţilor, îmbolnăvirile severe de gripă şi complicaţiile apar mai frecvent în anumite grupuri la risc. Acestea includ persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, cei cu afecţiuni medicale cronice precum diabetul, deficitul imunitar, afecţiunile cronice respiratorii, afecţiunile cronice cardiovasculare, obezitatea. De asemenea, există un risc crescut pentru copiii la vârstele fragede şi pentru femeile gravide. De aceea, OMS recomandă vaccinarea tuturor persoanelor aflate în aceste categorii la risc dar medicii atrag atenţia că, ocazional, pot apărea forme severe de gripă şi la persoane sănătoase care nu fac parte din aceste grupe la risc, motiv pentru care imunizarea este benefică la nivelul întregii populaţii.
Se încarcă comentariile...
