Boala „inimii obosite“: din ce cauză apare insuficienţa cardiacă şi cum se tratează

Boala „inimii
obosite“: din ce cauză apare insuficienţa cardiacă şi cum se tratează

În Secţia de Chirurgie Cardiovasculară a Spitalului European Polisano, medicii efectuează intervenţii complexe pe aortă, rata mortalităţii prin aceste tratamente fiind 0%

În România, 40% din populaţie suferă de hipertensiune arterială. Hipertensiunea este principalul factor care predispune la insuficienţă cardiacă, o boală cronică în care inima nu mai funcţionează normal. Diagnosticul şi tratamentul corect îmbunătăţesc calitatea vieţii pacienţilor. Unii se pot chiar „vindeca”. Despre cum se poate realiza acest lucru ne vorbesc conf. dr. Victor Costache şi dr. Cristina Leaţu de la Spitalul European Polisano Sibiu.

Ştiri pe aceeaşi temă

 

Studiul SEPHAR realizat în România evidenţiază o incidenţă de 40% a hipertensiunii arteriale în rândul populaţiei, cu o repartiţie de 51% la bărbaţi şi 49% pentru femei. La nivel mondial 40% din populaţia de peste 25 de ani suferă de hipertensiune arterială, incidenţa crescând cu vârsta.

Hipertensiunea este cel mai frecvent factor predispozant pentru apariţia insuficienţei cardiace. Ea acţionează atât prin efect direct asupra inimii, cât şi prin creşterea riscului de infarct miocardic, de tulburări de ritm cardiac etc. Alte cauze de insuficienţă cardiacă pot fi: bolile valvulare, infecţii virale, consumul excesiv de alcool, chimioterapia, cauze genetice.

„Din păcate, multe din bolile cardiace valvulare sunt diagnosticate tardiv, dar în Spitalul Polisano au fost realizate cu succes intervenţii de înlocuire valvulară refuzate în alte centre de prestigiu din ţară şi din străinătate din pricina stadiului avansat al bolii”, afirmă conf. dr. Victor Costache, şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară şi director medical al Spitalului European Polisano.

Boala „inimii obosite”

În insuficienţa cardiacă, inima poate fi numită „obosită”, întrucât se poate contracta mai slab în cazul insuficienţei cardiace sistolice sau poate prezenta o alterare a umplerii – în insuficienţă cardiacă diastolică. Dr. Cristina Leaţu, medic specialist cardiolog, defineşte insuficienţa cardiacă drept „o afectare structurală sau funcţională a inimii ce conduce la incapacitatea cordului de a oxigena ţesuturile”.

Pacientul poate observa instalarea treptată sau bruscă a unei scăderi a toleranţei la efort, cu apariţia unei dificultăţi de respiraţie, la eforturi sau chiar în repaus. El este obligat să se aşeze pe scaun pentru a respira mai uşor. De asemenea, poate acuza oboseală crescândă, tuse nocturnă, umflături (edeme) la nivelul gleznelor, pierderea apetitului, confuzie, chiar sincope.

Diagnostic complex

Pentru diagnosticul insuficienţei cardiace şi depistarea cauzei acestei boli sunt necesare într-o primă etapă un consult cardiologic, cu electrocardiogramă, ecografie cardiacă şi radiografie toracică. Ulterior, cardiologul clinician poate cere o examinare coronarografică, o scintigrafie miocardică, o examinare computer-tomografică, angioCT sau RMN. Potrivit medicului Cristina Leaţu, „în cadrul spitalului Polisano, pacientul poate beneficia de oricare dintre astfel de explorări la standarde înalte, aparatura fiind de înaltă performanţă, evaluarea pacienţilor realizându-se în cadrul Heart Team în mod multidisciplinar”.

La ce trebuie să se aştepte pacienţii când primesc diagnosticul de insuficienţă cardiacă?

„În funcţie de precocitatea diagnosticului şi instituirea cât mai repede a tratamentului adecvat, prognosticul insuficienţei cardiace poate varia foarte mult. Unii se pot chiar ‹vindeca›, alţii pot atinge niveluri de platou cu permiterea unor activităţi fizice satisfăcătoare pentru perioade îndelungate. Din păcate, este posibil ca, în ciuda tratamentului maximal, evoluţia unora să fie nefavorabilă”, precizează dr. Cristina Leaţu.

Tratamentul se decide în cadrul „Echipei Inimii”

În funcţie de cauze, anumite forme de insuficienţă cardiacă pot fi tratate prin terapie medicamentoasă, însă uneori doar intervenţia chirurgicală poate îmbunătătţi starea pacientului. „Din momentul diagnosticării unei maladii cardiace cu sancţiune chirurgicală, pacientul este evaluat de către medicul chirurg cardiovascular, medicul cardiolog clinician, cardiologul intervenţionist, medicul anestezist, medicul radiolog, kinetoterapeut, într-un cuvânt Echipa Inimii sau HEART TEAM, echipa care la noi în Spitalul Polisano a permis efectuarea unor intervenţii chirurgicale cardiovasculare cu rezultate deosebite şi o rată de succes de peste 99 %”, ne asigură conf. dr. Victor Costache.

Implantare de stent, bypass, proteze valvulare

Conf. dr. Victor Costache ne explică intervenţiile chirurgicale ce se pot efectua: „Tratamentul include atât o schemă medicamentoasă adecvată, cât şi abordarea invazivă în funcţie de etiologie şi evoluţie: revascularizare miocardică intervenţională prin implantarea de stenturi coronariene, revascularizare prin bypass aortocoronarian, implantarea de defibrilator intern automat sau de dispozitive de resincronizare cardiacă, înlocuire valvulară chirurgicală clasică sau prin metode minim invazive, asistarea ventriculară prin anumite dispozitive, în aşteptarea unui eventual transplant cardiac. În Secţia de Chirugie Cardiovasculară a Spitalului Polisano au fost realizate atât proceduri de bypass aortocoronarian, cât şi de înlocuire valvulară cardiacă, prin abord clasic sau minim invaziv, implantare de valve sutureless, fiind de asemenea şi un centru acreditat pentru implantarea transcateter a protezelor valvulare aortice (procedura TAVI)”.

Operaţii fără dureri, cu recuperare rapidă

„Prin abord minim invaziv se limitează trauma suferită de pacient, recuperarea fiind accelerată. De asemenea se scurtează timpul de circulaţie extracorporeală minimalizând potenţialele complicaţii ale acesteia. În spitalul nostru se realizează de asemenea endoprotezări aortice cu proteze multiflow modulator pe cale endovasculară în cazul anevrismelor aortice, rata mortalităţii prin tratamentul endovascular în instituţia noastră e de 0%. Rezultatul este un pacient fără dureri, care se mobilizează de a doua zi postoperator, la care a fost înlăturat riscul de ruptură a peretelui aortic, cu o durată de spitalizare de 4-5 zile”, spune conf. dr. Victor Costache.

Ce trebuie să facă pacientul

După cum explică dr. Cristina Leaţu, „pacientul diagnosticat cu insuficienţă cardiacă trebuie să urmeze un regim igieno-dietetic corespunzător, să colaboreze strâns cu medicul cardiolog pentru a înţelege el însuşi necesitatea absolută a tratamentului, raţiunea supravegherii clinice, imagistice şi biologice, şi nu în ultimul rând a kinetoterapiei şi recuperării cardiovasculare după un eveniment cardiovascular sau procedură intervenţională”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: