Ştii ce drepturi ai ca pacient?

Dacă plăteşti asigurările sociale de sănătate, beneficiezi de analize şi de tratamente gratuite sau în sistem de coplată, inclusiv în străinătate, atât în ţările membre UE, cât şi în celelalte ţări.

Ce conţine pachetul de servicii medicale de bază

Contribuţia pe care o plăteşti lunar pentru asigurările sociale de sănătate (indiferent de casa de asigurări la care contribui) îţi asigură accesul la un pachet de servicii medicale de bază. Aceste servicii sunt oferite de medicii de familie şi de medicii specialişti din policlinici şi din spitale. Citeşte în continuare care sunt cele mai importante dintre ele.

Un control de rutină, anual

Copiii beneficiază, de la externarea din maternitate şi până la vârsta de doi ani, de controale periodice, prin care se urmăreşte dezvoltarea lor fizică şi psihomotorie. Până la vârsta de un an, ei au dreptul la asistenţă medicală la domiciliu în caz de boală sau de accident.

Vaccinările sunt şi ele incluse în acest pachet de bază. De la 2 la 18 ani, copiii au dreptul la un control medical anual la medicul de familie şi la consultaţii la medicii specialişti ori de câte ori se îmbolnăvesc sau în cazul în care suferă un accident. De acelaşi control anual şi de consultaţii în caz de boală ori de accidente beneficiază şi adulţii.

Majoritatea analizelor sunt gratuite

Analizele nu pot fi efectuate gratuit decât la recomandarea medicului de familie sau medicului de specialitate. Analizele de laborator, ecografiile, radiografiile, EKG-urile sunt incluse în pachetul de bază şi pacientul nu trebuie să plătească pentru ele. Excepţie fac investigaţiile de tipul RMN sau CT, care necesită folosirea substanţei de contrast.

Farmaciştii sunt obligaţi să onoreze toate reţetele odată cu eliminarea plafonului

În acest caz, pacientul plăteşte contravaloarea acestei substanţe. Mai multe informaţii despre serviciile oferite pacienţilor asiguraţi sunt disponibile pe pagina web a CNAS, la următorul link: http://www.cnas.ro/?id=120.

Compensare de 90% pentru pensionari

Câteva mii de medicamente sunt compensate sau gratuite în România. Bolnavii care beneficiază de medicamente compensate pot lua reţeta de la orice farmacie şi în orice zi a lunii, după ce Ministerul Sănătăţii a decis eliminarea plafoanelor din farmacii. Pensionarii cu un venit mai mic de 700 de lei au dreptul la medicamente compensate în proporţie de 90 la sută, în baza unui program social.

Prevederi ale Legii Drepturilor Pacientului:

-Pacientul nu poate fi discriminat de medici pe baza rasei, sexului, vârstei, etniei, naţionalităţii, religiei, opţiunilor politice sau antipatiei personale.

-Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoană umană.

-Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum şi la modul de a le utiliza.

-Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la starea sa de sănătate, la intervenţiile medicale propuse, la riscurile acestora şi la alternativele respectivelor proceduri.

-Informaţiile trebuie aduse la cunoştinţa pacientului într-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate.

-Pacientul are dreptul să refuze sau să oprească o intervenţie medicală.

-Pacientul are dreptul la confidenţialitatea stării sale, rezultatelor analizelor, diagnosticului, prognosticului, tratamentului. Datele rămân confidenţiale chiar şi după decesul acestuia.

Cine este asigurat, dar nu contribuie

Anumite categorii de persoane beneficiază de analize şi de tratamente gratuite fără să plătească acea contribuţie lunară la asigurările de sănătate. Astfel, până la vârsta de 18 ani, toţi copiii au acces gratuit la servicii medicale. La fel şi tinerii cu vârste între 18 şi 26 de ani, care sunt elevi sau studenţi şi care nu realizează venituri din muncă, femeile însărcinate şi lăuzele, femeile aflate în concediul de creştere a copilului (doi ani), pensionarii, veteranii şi văduvele de război, persoanele cu handicap, bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate (până la vindecarea respectivei afecţiuni) şi care nu au venituri din muncă, pensie sau din alte resurse.

Şi cei neasiguraţi au unele drepturi

În situaţia în care nu plăteşti contribuţia lunară la asigurările sociale de sănătate, trebuie să ştii că beneficiezi totuşi de servicii medicale de urgenţă (inclusiv stomatologice) şi de servicii de planificare familială. La acestea se adaugă diagnosticul şi tratamentul bolilor cu potenţial endemo-epidemic. Pentru restul analizelor şi tratamentelor, trebuie să suporţi contravaloarea lor. Aceleaşi servicii sunt disponibile şi persoanelor care tranzitează România. În cazul în care te decizi să devii asigurat, legea prevede plata unei contribuţii pe trei luni în urmă, calculată la salariul minim pe economie.

Specialistul nostru

Vasile Barbu Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor

În prezent, în România, rolul pacientului în cadrul sistemului de sănătate nu este de partener, ci în cea mai mare parte de contribuabil financiar, de consumator de produse şi de servicii de sănătate şi de participant la diverse studii clinice medicale.

Pacienţii nu au un rol activ în structurarea şi în dezvoltarea sistemului de sănătate şi nu au niciun cuvânt de spus în ceea ce priveşte contractul de asigurat în sistemul de sănătate şi nici în ceea ce priveşte negocierea preţurilor ser-
viciilor, deşi ei sunt singurii consumatori ai serviciilor de sănătate, fiind, din păcate, consumatori „captivi", care nu au posibilitatea de a alege.

Cum poţi face operaţii în afara ţării

Dacă vrei să te operezi sau să te tratezi în străinătate, sistemul românesc de asigurări îţi permite acest lucru prin mai multe modalităţi. O soluţie ar fi formularul european E126, care face posibilă rambursarea, de către casa de asigurări, a banilor cheltuiţi de un pacient pe o procedură medicală sau pe un tratament, dar numai dacă a fost efectuat în timpul unei şederi temporare pe teritoriul unui stat membru UE. Pacientul trebuie să prezinte la întoarcerea în ţară, la casa de asigurări de sănătate unde este luat în evidenţă, facturile cu cheltuielile.

Casele de asigurări de sănătate trebuie să deconteze şi transportul bolnavilor în străinătate

Formularul E 112, doar pentru ţările UE

Poţi beneficia gratuit de intervenţii şi de tratamente în afara ţării şi pe baza formularului E112, care se solicită de la casele de asigurări de sănătate (judeţene sau cea a Bucureştiului), dar numai dacă te afli pe o listă de aşteptare şi tratamentul este programat prea târziu. O condiţie de bază este calitatea de pacient asigurat.

De asemenea, tratamentul solicitat în străi-nătate trebuie să se regăsească printre serviciile medicale prevăzute în pachetul de servicii de bază de care beneficiază asiguraţii din sistemul de asigurări sociale de sănătate din România. Clinica din străinătate trebuie să fie dintr-o ţară membră UE şi trebuie să aibă contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate din ţara respectivă.

Ai nevoie de mai multe aprobări

Raportul medical de la dosar trebuie să fie întocmit doar de medici din spitale universitare sau judeţene. După ce a fost semnat de medicul specialist, raportul trebuie avizat de şeful de secţie şi apoi de managerul spitalului. La dosarul celui care solicită procedura în afara ţării trebuie să existe şi o confirmare scrisă de la spitalul din ţara membră UE, din care să rezulte disponibilitatea de a acorda serviciul respectiv. Mai departe, casele de asigurări analizează dosarul şi aprobă deplasarea.

Fonduri de la Ministerul Sănătăţii

Când o procedură medicală nu poate fi efectuată în ţară, bolnavii sunt susţinuţi de Ministerul Sănătăţii (MS), în parteneriat cu Ministerul Muncii, prin Programul Naţional de Tratamente în Străinătate. Banii pentru tratamentele în străinătate sunt alocaţi din bugetul MS şi din Fondul Naţional de Solidaritate Socială (gestionat de Ministerul Muncii).

Fondurile nu sunt însă mari, aşa încât doar un număr limitat de bolnavi poate beneficia de ele, iar criteriile sunt destul de stricte. Anul trecut, Ministerul Sănătăţii a trimis în afara ţării pentru operaţii sau pentru tratament în jur de 70 de persoane.

Sistemul sanitar românesc, codaş

Anul trecut, România s-a clasat pe penultimul loc în clasamentul a 33 de ţări europene în ceea ce priveşte performanţele sistemului sanitar, potrivit raportului European Healthcare Index. În 2008, în acelaşi clasament, ţara noastră s-a aflat pe locul 27 din 31 de ţări. Conform acestui raport, România stă prost la timpul de aşteptare pentru tratament, la dreptul pacienţilor la informare şi foarte prost la comunicarea informatică în sistemul de sănătate şi la furnizarea de medicamente noi sau în sistem de coplată.

Când este util cardul european

Dacă te deplasezi pentru o şedere temporară într-un stat membru UE, ar trebui să soliciţi casei de asigurări de sănătate de care aparţii un document numit card european de sănătate. Cu ajutorul lui, vei putea beneficia de asistenţă medicală în ţara în care vei merge şi ţi se vor putea rambursa cheltuielile la revenirea în România. Aceasta cu condiţia să ai statutul de asigurat în România. Valabilitatea acestui card este de şase luni.

Atenţie, cardul nu acoperă deplasările într-un stat al UE pentru a beneficia de tratament şi nici intervenţiile sau tratamentul care nu erau absolut necesare! Casa de asigurări nu poate refuza emiterea acestui card, iar pacientul, la rândul său, nu-l poate obţine dacă nu face dovada plăţii la zi a asigurărilor de sănătate. Perioada de valabilitate a cardului este stabilită astfel încât să acopere perioada necesară şederii, dar nu poate depăşi şase luni de la emitere.

Specialistul nostru

Dr. Nicolae-Lucian Duţă Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate

Cetăţenii asiguraţi în sistemul de asigurări de sănătate din România pot beneficia de servicii medicale în sistemul public al oricărui stat membru UE, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii statului respectiv, pe baza cardului european de asigurări de sănătate. Se poate beneficia de servicii medicale doar dacă acestea devin necesare în timpul deplasării pe teritoriul unui stat membru UE, nu şi pentru afecţiuni preexistente călătoriei.

În cazurile în care tratamentul este planificat, românii asiguraţi pot beneficia de asistenţă medicală pe teritoriul statelor membre UE în baza formularului E112. Acest document se eliberează de casa de asigurări de sănătate de care aparţine asiguratul. O persoană asigurată în România poate beneficia de tratamente şi pe teritoriul statelor din afara UE cu care România a încheiat documente internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii.

Rambursarea cheltuielilor se efectuează prin intermediul CNAS. Mai multe informaţii despre aceste acorduri internaţionale pe http://www.cnas.ro/pdf/
Acorduri.int_2008.pdf.

Află unde poţi reclama un caz de malpraxis!

O eroare a medicului poate fi sancţionată în România de mai multe instituţii. Colegiul Medicilor din România este una dintre ele. Acesta nu poate da decât sancţiuni disciplinare. Pacientul şi rudele de gradul I (părinţii unui copil, moştenitorii direcţi ai unei persoane decedate) nemulţumiţi de serviciile medicale primite trebuie să se adreseze Colegiului Medicilor din judeţul în care se află unitatea medicală (şi nu din judeţul în care locuieşte pacientul sau rudele acestuia).

Medicului i se poate întocmi dosar penal dacă primeşte mită de la pacienţii săi

Cum se face sesizarea

Sesizarea se face obligatoriu în scris (nu prin telefon sau e-mail) şi trebuie să conţină numele şi locul de muncă ale medicului împotriva căruia se face plângerea, descrierea faptei şi precizarea datei la care a avut loc aceasta, precum şi prejudiciul creat pacientului. O comisie de disciplină a Colegiului analizează sesizarea şi face o expertiză: interoghează medicul acuzat de malpraxis, martorii, studiază dosarul medical al pacientului, iar la final decide dacă va aplica sau nu o sancţiune.

Ea poate merge de la avertisment la mustrare, vot de blam, amendă (între 1.000 şi 3.000 de lei), până la suspendarea dreptului de liberă practică între 6 luni şi 2 ani sau chiar la pierderea lui. Soluţionarea unui caz durează de la câteva luni la un an şi jumătate, în funcţie de complexitatea lui. Cel care face sesizarea nu trebuie să plătească nimic.

Se poate merge şi în instanţă

Răspunderea disciplinară nu o exclude pe cea civilă sau penală, aşa încât un caz de malpraxis poate fi reclamat şi în instanţă. Aceasta poate decide începerea urmăririi penale a medicului sau acordarea unor daune morale şi materiale pentru un prejudiciu adus pacientului de către medic. În instanţă, cazurile se soluţionează, în medie, după trei ani.

Şi Autoritatea de Sănătate Publică poate interveni

Pacienţii care se consideră victime ale unui act de malpraxis pot face o plângere la autorităţile de sănătate publică judeţene. În cadrul acestora există comisii speciale, care analizează plângerile, însă experţii din comisii nu dau sancţiuni profesionale şi nici nu pot decide acordarea de despăgubiri pacienţilor, ci pot doar să dea „verdictul" de malpraxis, util, eventual, în instanţă. O altă problemă este că reclamantul trebuie să plătească o taxă de expertiză cu o valoare între 1.000 şi 4.000 de lei, în funcţie de complexitatea cazului.

Asociaţia care te poate îndruma

Dacă ai o nemulţumire de orice fel legată de sistemul sanitar şi nu ştii cui să te adresezi, poţi cere un sfat de la o organizaţie nonguvernamentală numită Asociaţia Na-ţională pentru Protecţia Pacienţilor, care oferă asistenţă medicală şi juridică.

Organizaţia colaborează cu medici de diverse specializări medicale, pe care pacienţii îi pot consulta când au o nelămurire sau un dubiu cu privire la un diagnostic sau la un tratament, dar şi cu case de avocatură ce îi pot reprezenta în instanţă pentru soluţionarea unui caz de malpraxis. Pentru mai multe informaţii, accesează site-ul: www.protectiapacientilor.ro.

Sesizările s-au dublat în 2009

Anul trecut, 270 de cadre medicale au fost reclamate la Colegiul Medicilor, de aproape două ori mai multe decât în 2008. Trei medici şi-au pierdut, în 2009, dreptul de a profesa, temporar, însă nu toate dosarele au fost soluţionate până la această dată. În 2008, din cele 148 de sesizări depuse, 120 au fost în favoarea medicilor. Pentru restul, Colegiul Medicilor a dat 25 de mustrări, 11 avertismente, opt voturi de blam şi cinci amenzi, în valoare de câte 1.000 de lei. Doi medici au primit interdicţia de a profesa pe o perioadă de trei, respectiv de şase luni.

Specialistul nostru

Prof. dr. Vasile Astărăstoae preşedintele Colegiului Medicilor din România

Colegiul Medicilor din România a propus Ministerului Sănătăţii un proiect de lege privind asigurarea în răspunderea civilă în domeniul medical, prin care propune o rezolvare mai simplă a cazurilor de malpraxis. Astfel, pacientul ar putea avea la dispoziţie şi o cale extrajudiciară de mediere a plângerii, pe lângă cea judiciară, care este costisitoare şi de lungă durată. El ar putea primi o despăgubire în doar trei luni.

Proiectul de lege s-a rătăcit undeva pe coridoarele Ministerului Sănătăţii şi nu a fost nici măcar pus pe site spre dezbatere publică. Îl vom redepune la Ministerul Sănătăţii, iar dacă nu va fi nici de data aceasta acceptat, îl vom depune la Parlament, prin iniţiativă parlamentară.