Durere în gât sau altceva? Remedii domestice pentru diminuarea disconfortului

Senzaţia de fluturi în gât poate fi rezultatul aerului rece de afară, al unei alergii, al unei răceli aflate la debut sau semnul unei infecţii bacteriene. În unele cazuri situaţia poate fi mai gravă de atât şi doar medicul poate pune diagnosticul.

Un gât inflamat îl putem depista şi singuri cu ajutorul unei lanterne şi al oglinzii de la baie. Prezenţa unor pete, puncte, ca şi coloraţia în roşu a gâtului pot fi semnele unei infecţii bacteriene sau virale, dar pot anunţa şi depozite de calciu formate la nivelul gâtului şi care pot fi foarte dureroase, potrivit webmd.com.

Dacă tuşiţi şi vă curge nasul simultan cu durerea de gât, poate fi o veste bună. Aceea că diagnosticul cel mai probabil este o banală răceală. Dacă se mai adaugă şi un alt simptom – febra – lucrurile devin şi mai plauzibile. Totodată, o infecţie virală sau bacteriană oricât de banală duce la inflamaţia ganglionilor care luptă cu germenii din organism, iar această inflamaţie poate fi verificată printr-o simplă palpare.

Antibiotice, doar contra infecţiilor bacteriene

Atunci când răceala este cauza durerilor în gât, acest lucru poate fi extrem de neplăcut, însă senzaţia trece în câteva zile. Infecţiile bacteriene cauzează dureri mai intense care vă împiedică să înghiţiţi, cauzează ameţeală, pierderea apetitului, dureri de cap şi de stomac.

Un roşu în gât se poate răspândi uneori şi în restul corpului, pe piele, simptom care arată prezenţa unui streptococ în organism. În aceste cazuri trebuie neapărat să mergeţi la medic de urgenţă pentru că poate fi vorba de prezenţa unei bacterii în sânge sau a unui sindrom de şoc toxic.

Pot părea asemănătoare, însă o durere în gât este foarte diferită de o infecţie bacteriană. Cele mai multe dureri de gât sunt cauzate de virusuri cum sunt cele care provoacă răceala. Niciun medicament nu tratează un astfel de virus, tot ce puteţi face este să lăsaţi organismul să lupte cu el. Dacă este vorba despre o bacterie însă este nevoie de antibiotice care să stopeze răspândirea infecţiei în organism.

Administrarea de antibiotice atunci când nu aveţi o infecţie bacteriană ci suntem doar răciţi vă face mai mult rău decât bine. Aceasta pentru că vă slăbeşte sistemul imunitar care va deveni incapabil să mai lupte cu germenii.

Administrarea de antibiotice în cazul în care aveţi infecţie bacteriană trebuie urmată 10 zile, întreruperea tratamentului crescând riscul ca boala să revină. Riscul de contagiune scade după 24 de ore de la administrarea antibioticului, iar după ce boala trece, este nevoie să schimbaţi periuţa de dinţi.

Trei remedii la îndemână

Indiferent de cauza pentru care aveţi roşu în gât, câteva remedii simple vă pot face să vă simţiţi mai bine. Astfel, gargara cu sare – amestecaţi o linguriţă de sare într-un pahar cu apă, clătiţi gâtul şi scuipaţi. Manevra păstrează gâtul umed, diminuează roşeaţa şi inflamaţia.

O altă soluţie sunt inhalaţiile timp de 5-10 minute, de câteva ori pe zi.

Compresele fierbinţi ajută şi ele, la fel ca şi medicamentele care conţin ibuprofen. Atenţie însă că unele medicamente pentru răceală sau gripă conţin deja si substanţe pentru reducerea durerilor, astfel că nu aveţi nevoie de doze suplimentare.