Paştele şi pericolele din farfurie: Mielul care “cade ca bolovanul” pentru organism

Poate iubirea nu trece întotdeauna prin stomac, dar sărbătorile - cu siguranţă - trec. Preparatele tradiţionale atrag toată familia, indiferent de vârstă, în jurul mesei, atât de Crăciun, cât şi de Paşte. Delicatesele la care poftim supun, însă, organismul la încercări care se manifestă, adesea, prin complicaţii gastro-intestinale şi hepato-renale.

Postul Paştelui şi Săptămâna Patimilor sunt urmate de mese copioase de la care nu lipsesc ouăle fierte, ciorba, friptura şi drobul de miel, sarmalele, salata de boeuf, cozonacul, pasca şi vinul.

Masa tradiţională la care rânvesc toţi românii, indiferent de vârstă sau de importanţa acordată credinţei, este caracterizată, însă, de numeroase capcane care supun organismul la câteva teste de rezistenţă. Putem, totuşi, să le evităm.

Profesorul universitar Gheorghe Mencinicopschi (foto), directorul Institutului Naţional de Cercetări Alimentare (INCA) din Bucureşti oferă, pentru cititorii adevarul.ro, câteva recomandări care ne pot ajuta să avem parte de sărbători fără probleme digestive, ci doar cu plăceri culinare.

"Readaptarea la carne"

Profesorul Mencinicopschi atrage atenţia asupra "readaptării la consumul de carne" al românilor care au ţinut cel mai lung post al anului. "Aceştia trebuie să se readapteze la felurile de mâncare greu de digerat de Paşte, la carnea cu multă grăsime".

"Mielul este o sursă bună de fier şi de zinc, cu toate acestea, este o carne grea, care poate provoca indigestii, colici biliare sau pancreatită, dacă este consumată necorespunzător", atenţionează directorul INCA.

Mielul care "cade ca bolovanul" pentru organism

Totodată, vârsta animalului ce stă la baza preparatelor tradiţionale de Paşte este foarte importantă pentru a avea partea de sărbători fără probleme de sănătate.

"Mielul de lapte de cinci-şase kilograme, care nu a mancat iarbă, este indigest din cauza conţinutului ridicat de colagen bogat în oxipurine", afirmă Mencinicopschi. Colagenul este o proteină greu digerabilă, care "cade ca bolovanul" pentru organism, în timp ce purinele (nucleoproteinele) pot declanşa atacuri de gută - la cei suferinzi deja - dar şi boli gastro-intestinale şi hepato-renale - la cei predispuşi unor asemenea afectiuni. Totodată, carnea de miel nu se recomandă copiilor cu vârste mai mici de zece ani.

Directorul INCA atrage, totodată, atenţia că asocierea mâncărurilor grele cu alcoolul şi fumatul îngreunează digestia.

Cum asociem preparatele

Totuşi, contează nu numai ce mâncăm, ci şi cum mâncăm. Nu trebuie să dăm iama în toate bucatele chiar la prima masă de Paşte. "Trebuie să mâncăm eşalonat, să facem pauză între feluri. Nu mâncăm şi drob de miel, şi friptură, şi sarmale, şi cozonac la aceeaşi masă. Preparatele de Paste ar trebui consumate treptat în cele două-trei zile de sărbătoare", spune profesorul Mencinicopschi.

Odată ce am stabilit ce şi cum consumăm, mai contează şi cum asociem mâncărurile. "Carnea de miel nu trebuie consumată cu pâine, cartofi, mămăligă - în principiu, nu cu amidonoase. Ca garnitură, sunt indicate salatele, legumele sotate, la grill sau la abur. Legumele în cantităţi mari sunt indicate şi la prepararea drobului de miel, pentru a-l face mai uşor", explică directorul INCA.

De ce este recomandat ananasul după masă

"Nici cozonacul nu ar trebui consumat imediat după masă, ci la câteva ore după. Din cauza felului în care sunt făcut, el conţin atât glucide, cât şi grăsimi, o combinaţia nocivă şi foarte greu de digerat." Ba mai mult, acest desert asociat cu vin este "un adevărat test pentru refluxul gastroesofagian, caracterizat prin senzaţia de arsură la stomac". În cantitate mică, asocierea nu provoacă probleme la o persoană sănătoasă care ştie să-şi limitează porţiile.

"Nici fructele nu ar trebuie mâncate imediat după masă, excepţie face fructul proaspăt de ananas, nu la conservă. Ananasul uşurează digestia după o masă copioasă", recomandă profesorul Mencinicopschi.