SONDAJ Preşedinţia şi Guvernul pierd încrederea românilor

Publicat: 21.04.2016 05:03

Ultima actualizare: 06.08.2022 08:01

Preşedinţia şi Guvernul scad în încrederea românilor FOTO Inquam Photo

Preşedinţia a pierdut şase procente în clasamentul încrederii în doar patru luni şi continuă, astfel, trendul descendent pe care s-a înscris în urmă cu un an. De asemenea, Guvernul coboară şi el simţitor.

Deşi se menţine în continuare pe prima poziţie în topul încrederii în instituţiile publice, Preşedinţia înregistrează o scădere semnificativă la capitolul încredere, arată ultimul sondaj realizat de INSCOP Research, la comanda ziarului „Adevărul“. Astfel, în luna martie a acestui an, 45,2% din respondenţi afirmă că au încredere multă şi foarte multă în Preşedinţie, faţă de 51,2% în noiembrie 2015. În această perioadă, preşedintele Klaus Iohannis a luat partea trustului Intact – patronat de Dan Voiculescu. Atunci, şeful statului a vorbit de o „atitudine heirupistă a inspectorilor ANAF“ şi „banalele motive administrative“ care au dus la evacuarea trustului Intact, deşi era vorba despre o hotărâre definitivă a instanţei.

Preşedinţia este urmată în clasament de Primărie, care se menţine în jurul aceleaşi cote de încredere: 37,3% în luna martie, faţă de 37,6% în luna noiembrie 2015. Curtea Constituţională ocupă poziţia a treia, cu 34,9% încredere multă şi foarte multă (faţă de 32,8% în noiembrie 2015), urmată de Consiliul Judeţean cu 26,3% încredere multă şi foarte multă (faţă de 22,9% în noiembrie 2015). Pe 5 iunie urmează să aibă loc alegeri, inclusiv, pentru consilierii judeţeni, din rândul cărora vor fi aleşi preşedinţii de Consilii Judeţene, ca urmare a modificării legii de către Parlament. O altă instituţie care a scăzut în ochii românilor este Guvernul. 22,6% dintre români au încredere multă şi foarte multă în Guvern, care, pe fondul criticilor tot mai frecvente formulate la adresa cabinetului Cioloş, înregistrează o scădere de aproximativ opt procente faţă de noiembrie 2015 (30,9%). Aşadar, se văd primele semne de erodare.

Topul instituţiilor executive

Primele trei poziţii ale topului încrederii în instituţiile executive sunt ocupate de Pompieri, Armată şi Jandarmerie - cotele de încredere înregistrate fiind totodată şi cele mai ridicate. Astfel, 80,1% dintre români au încredere multă şi foarte multă în Pompieri (faţă de 77,5% în noiembrie 2015). Urmează Armata cu 76,3% (faţă de 75,4% în noiembrie 2015) şi Jandarmeria cu 72,3%, în creştere semnficativă faţă de noiembrie 2015, când 65,8% din români declarau că au încredere multă şi foarte multă în această instituţie. 59,8% din români au încredere multă şi foarte multă în DNA (faţă de 61,2% în septembrie). Urmează SIE cu 52,6% (50,9% în noiembrie 2015), SRI cu 50,4% (51,3% în noiembrie 2015), Poliţia cu 50,2% (48,9% în noiembrie 2015), ÎCCJ cu 46,7% (46,2% în noiembrie 2015), BNR cu 44,2% (46,7% în noiembrie 2015), ANI cu 40,6% (37,1% în noiembrie 2015) şi ANAF cu 39,5% (40,7% în noiembrie 2015).

Încrederea în Biserică creşte uşor

Biserica ocupă, în continuare, prima poziţie în topul instituţiilor private sau sociale, cu 58,1% dintre opţiunile de încredere multă şi foarte multă, faţă de 56,3% în luna noiembrie 2015.

Pe locul al doilea se situează Universităţile, care se bucură de încrederea a 44,7% dintre cei intervievaţi (faţă de 43% în noiembrie 2015). Universităţile sunt urmate de Presă, cu 36,6% încredere multă şi foarte multă, faţă de 35,7% în noiembrie 2015.

UE, afectată de criza refugiaţilor

Pe primul loc în topul încrederii în instituţiile internaţionale se situează în continuare NATO, cu 55,1% încredere multă şi foarte multă (faţă de 55,7% în noiembrie 2015). 52,4% dintre respondenţi au încredere multă şi foarte multă în ONU (faţă de 54,8% în noiembrie 2015), iar 47,3% în Uniunea Europeană (faţă de 50,5% în noiembrie 2015).

Pe poziţia a patra se află Parlamentul European cu 41,5% (45,6% în noiembrie 2015), urmat de Comisia Europeană cu 41,1% (43,5% în noiembrie 2015). Scăderea uşoarpă a încrederii românilor în instituţiile UE poate fi pusă pe seama crizei refugiaţilor, în contextul în care liderii europeni au eşuat în a găsi o soluţie pentru a-i bloca pe migranţi în încercarea de a ajunge fraudulos în Eruopa.