România, în plutonul codaşelor la transpunerea legislaţiei europene

Ursula von der Leyen, şefa Comisiei Europene FOTO EPA-EFE

Numărul procedurilor de sancţionare deschise de Comisia Europeană împotriva României a crescut constant în ultimii cinci ani, ajungând de la 58, în 2017, la 84, în 2021, după cum reiese din raportul anual pe 2021 privind Monitorizarea aplicării dreptului Uniunii Europene. În 2021 au fost deschise nu mai puţin de 40 de proceduri de infringement.

România se află în plutonul codaşelor, fiind pe locul al optulea în clasamentul statelor UE care stau cel mai prost la transpunerea legislaţiei UE la timp şi corect. Pe primul loc se află Spania, cu 105 proceduri de sancţionare a neîndeplinirii obligaţiilor, fiind secondată de Italia şi Grecia cu câte 102, după care vin Polonia (92) şi Belgia (91).

Pentru România, cele mai multe probleme sunt în ceea ce priveşte neîndeplinirea obligaţiilor de transpunere la timp, fiind cazul a 39 dintre 84 de proceduri de sancţionare. Însă o problemă este şi transpunerea incorectă sau punerea în aplicare incorectă a directivelor, acesta fiind cazul a 33 dintre procedurile de sancţionare, în timp ce 12 reprezintă încălcări ale tratatelor, regulamentelor şi deciziilor Comisiei Europene.

Din cele 40 de noi proceduri de neîndeplinire a obligaţiilor, cele mai multe, zece la număr, se referă la capitolul „Stabilitate financiară, servicii financiare şi uniunea pieţelor de capital”, iar câte patru proceduri sunt la alte trei capitole, adică „Migraţiune şi afaceri interne”, „Justiţie şi consumatori” şi „Reţele de comunicare, conţinut şi tehnologie”.

Proceduri menţionate în ultimul raport al Comisiei

De altfel, Comisia a trimis vineri, 15 iulie, un aviz motivat României pentru că a transpus incorect cea de-a cincea Directivă privind combaterea spălării banilor (a cincea Directivă CSB). Autorităţile române au scutit mai multe categorii de entităţi corporative şi de alte entităţi juridice de obligaţia de a-şi declara beneficiarii efectivi („beneficiarii reali”) într-un registru central. Aceste scutiri nu sunt prevăzute de directivă. Cea de-a cincea Directivă CSB consolidează standardele UE în ceea ce priveşte transparenţa informaţiilor referitoare la proprietatea efectivă şi includerea lor în registre centrale.

România are acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la acest caz.

Procedura de infringement menţionată mai sus face parte dintr-un pachet de 12 anunţat vineri de Comisia Europeană pentru diferite state. Numele României mai figurează în cazul unei proceduri de infringement adresată ţării noastre şi Italiei să-şi actualizeze legislaţiile naţionale pentru transpunerea integrală a Directivei 2019/1160/UE, care modifică Directiva privind coordonarea actelor cu putere de lege şi actelor administrative referitoare la întreprinderile pentru investiţii colective în valori mobiliare şi Directiva privind administratorii de fonduri de investiţii alternative (Directiva AIFMD).