Profil de candidat: cum a ajuns Nicolae Ciucă, un militar respectat, în postura de politician mai puțin respectat pretendent la funcția supremă

Portretizarea lui Nicolae Ciucă drept „eroul de la Nasiriyah” într-un documentar este, cel puțin romanțată, însă nu putem spune că nu a avut o carieră militară respectabilăă, cu stelele obținute în teatre de război. Cariera lui politică este mai însă puțin respectabilă.

Nicolae Ciucă vrea să se îndrepte spre Cotroceni. FOTO: Inquam Photos/Octav Ganea

Nicolae Ciucă candidează sub motto-ul „Un ostaș în slujba țării”, inteligentul artificiu de marketing încercând să transfere candidatului PNL la prezidențiale cât de multe dintre cele 69% de procente de încredere pe care românii le au în armată, conform ultimului sondaj Eurobarometru realizat în aprilie/mai 2024.

Dacă Nicolae Ciucă (57 de ani) a avut o carieră militară impecabilă, după ce a intrat în politică lucrurile s-au schimbat.

Cu toate că în reportajul realizat de Radio România Actualități, despre Bătălia de la Nasiriyah, despre care jurnaliștii postului național de radio spun că ar fi „prima lupta a trupelor române dupa cel de-al doilea razboi mondial”, este romanțată contribuția lui Nicolae Ciucă. Drumul însă de la ce s-a întâmplat până la obținerea titlului de „eroul de la Nasiriyah” este destul sinuos.

Cert este că Nicolae Ciucă nu este genul de militar care și-a obținut stelele stând la birou, ci în teatrele de război.

Eroul de la Nasiriyah?

De fapt nici din reportajul „Bătălia de la Nasiriyah”, Irak 2004, nu reiese că Ciucă ar fi fost vreun mare strateg în luptă:

„Acolo am fost întâmpinați cu primele lovituri de AG 7. Pe o coloană de 10 blindate, am avut peste 24 de lovituri de AG 7. A fost o ploaie de lovituri de AG 7. Una dintre ele a lovit la jumătate de metru în fața transportorului în care mă aflam”, a povestit generalul.

Fiind sub foc inamic, militarii l-au întrebat pe Ciucă: „Se trage, ce facem?”. Nu a fost nevoie de un geniu al strategiei ca să li se răspundă ce a răspuns generalul: „Foc! am ordonat și toată lumea am executat foc și am avut reacție exact așa cum am planificat misiunea”.

Ciucă a absolvit Școala Militară de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu în 1988. A urmat cursuri de perfecționare în România și în străinătate, inclusiv cursuri de comandă și stat major la diverse instituții militare de prestigiu.

A urmat cursurile Academiei de Înalte Studii Militare din București, unde a studiat pentru a deveni ofițer superior. Această academie oferă o educație avansată în domeniul tacticii și strategiei militare.

Ciucă a urmat diverse cursuri de stat major, inclusiv cele de la Centrul European de Studii de Securitate „George C. Marshall” din Germania și de la Colegiul de Comandament și Stat Major al Armatei SUA.

A participat la cursuri și seminarii organizate de NATO, care i-au oferit o perspectivă internațională și cunoștințe aprofundate despre cooperarea și operațiunile multinaționale.

După absolvire, a început ca comandant de pluton și apoi comandant de companie în unități de infanterie.

A fost comandant al Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab” cunoscut sub numele de „Scorpionii Roșii”. În perioada 2001-2004, sub comanda sa, unitatea a participat la misiuni internaționale, inclusiv în Irak și Afganistan. A participat la misiunea militară coordonată de SUA - Enduring Freedom din Afganistan (între 2002-2003) și la misiunea NATO Ancient Babylon din Irak (în anul 2004).

Ciucă a absolvit, în 2006, un master în Studii Strategice în cadrul Colegiul de Război al Forțelor Terestre din SUA.

În 2014, a fost numit Șef al Statului Major al Forțelor Terestre, ocupând această funcție până în 2015. Din acest an și până în 2019, a fost Șef al Statului Major General al Armatei Române, cea mai înaltă funcție militară din România. În această calitate, a contribuit la modernizarea și reorganizarea Armatei Române, precum și în consolidarea parteneriatelor internaționale, în special cu NATO

Ca Șef al Statului Major General, a avut un rol semnificativ în cadrul Alianței Nord-Atlantice, contribuind la planificarea și implementarea politicilor și strategiilor NATO în regiune.

Un ostaș în politică

Deși a promis că nu va face politică, Ciucă este acum candidatul PNL la prezidențiale.

„Consider atât de sfântă onoarea şi demnitatea de a fi fost şeful Statului Major al Apărării încât, indiferent de ceea ce mi s-ar propune, nu voi face altceva. Odată ce ai fost şeful Statului Major al Apărării… Reprezintă demnitatea cea mai mare pentru fiecare dintre noi. Iar eu consider că nu trebuie să fie în niciun fel umbrită această poziţie de activitatea în alt domeniu. Nu voi face politică. Voi face tot ceea ce îmi stă în putere şi îmi va îngădui viitorul să sprijin această instituţie. Dar nu dintr-o funcţie publică”, a declarat Ciucă în iunie 2018 într-un interviu pentru Radio România Actualități.

Astfel, după ce și-a încheiat cariera militară, Nicolae Ciucă a intrat în politică și a fost numit ministru al Apărării Naționale în guvernul condus de Ludovic Orban, funcție pe care a ocupat-o între 2019 și 2020. În această funcție, a continuat eforturile de modernizare a Armatei Române și de întărire a relațiilor internaționale, în special în cadrul NATO.

După demisia lui Ludovic Orban din funcția de prim-ministru, Nicolae Ciucă a fost desemnat prim-ministru interimar, asigurând continuitatea guvernării până la formarea unui nou guvern.

Un bugetar cu viziuni economice liberale

În noiembrie 2021, Nicolae Ciucă a fost desemnat de președintele Klaus Iohannis să formeze un nou guvern. După negocieri, a reușit să formeze un guvern de coaliție între Partidul Național Liberal (PNL), Partidul Social Democrat (PSD) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). A fost învestit în funcția de prim-ministru pe 25 noiembrie 2021.

În calitate de prim-ministru, Ciucă a implementat măsuri pentru redresarea economică post-pandemie, modernizarea infrastructurii și consolidarea sistemului de sănătate și educație. De asemenea, a continuat să promoveze parteneriatele internaționale ale României, în special în cadrul NATO și al Uniunii Europene.

În timpul mandatului său, guvernul a trebuit să gestioneze provocările legate de pandemia de COVID-19, inclusiv campania de vaccinare și măsurile de sprijin pentru economie și populație.

Sub conducerea sa, guvernul a promovat proiectul controversat Anghel Saligny, prin care se alocau prin proceduri simplificate sume de bani pentru investițiile locale. Proiectul a fost criticat de USR, dar și de PNL anterior intrării la guvernare, din cauza numeroaselor scandaluri și anchete de presă care au dovedit că lucrările sunt realizat de firme de casă ale partidelor la prețuri supraevaluate.

La 12 iunie 2023, conform protocolului cu PSD, a renunțat la funcția de premier, care a fost preluată de social-democratul Marcel Ciolacu. Ciucă a devenit președinte al Senatului României la 13 iunie 2023.

Nicolae Ciucă este pro-american, europenist și atlantist.

Deși a fost bugetar pe parcursul întregii cariere profesionale, Ciucă urmează, cel puțin declarativ, linia partidului în ceea ce privește economia – având viziuni liberale de dreapta.

Tot în linia partidului, este adept al conservatorismului social, care se potrivește mult mai bine cu profilul său de militar, decât liberalismul economic.

În octombrie 2020, s-a alăturat PNL pentru a candida ca senator în Senatul României la alegerile legislative din acel an, în cadrul cărora a și fost ales.

Ciucă a devenit rapid președintele partidului și candidatul acestuia la alegerile prezidențiale.

Scandalul de plagiat

Motivul pentru care s-a propus aducerea unui militar în fruntea Guvernului și motivul pentru care PNL îl prezintă ca pe o variantă eficientă de leadership, deși pare anacronic în 2024 să pui un general la cârma unor instituții civile de conducere, este nevoia de stabilitate. Problema inițială a fost pandemia, apoi a apărut războiul din Ucraina.

Așa de mare a fost această nevoie de stabilitate încât au fost călcate în picioare concepte precum transparența instituțională, etică universitară și chiar libertatea presei.

Scandalul privind plagierea tezei sale de doctorat a fost „stins” în instanță. Publicația PressOne a descoperit în teza sa de doctorat mai multe pagini ale lucrării sale care au fost copiate, cuvânt cu cuvânt, din alte lucrări fără ca textele să fie corect atribuite autorilor originali, fiind de asemenea lipsite de ghilimelele necesare, conform normelor academice. Titlul lucrării: Dimensiunea angajării armatei române în operațiuni comune multinaționale.

Cel puțin 42 din cele 138 de pagini ale tezei de doctorat au fost plagiate și 94,2% din conținutul plagiat din teza premierului Nicolae Ciucă provine din lucrări nedigitizate, care nu au putut fi depistate folosind software anti-plagiat – a fost concluzia jurnalistei Emilia Șercan.

Generalul a răspuns că acuzațiile „nu pot fi dovedite științific”, dar a cerut și a obținut în instanță suspendarea analizei lucrării de către Comisia de Etică a Universității Naționale de Apărare.

În urma investigației sale, jurnalista a fost supusă unei acțiuni de compromat și a fost vizată de trei acţiuni de ameninţare, defăimare şi intimidare.

„Nu sunt un vorbitor foarte bun”

Nicolae Ciucă s-a născut pe 7 februarie 1967, în localitatea Plenița, județul Dolj, România. A crescut într-o familie dintr-o comunitate rurală, în Plenița, un sat din județul Dolj. Nicolae Ciucă este căsătorit cu Cristina Ciucă. Cuplul are un fiu, pe nume Tudor Ciucă. A urmat o educație și o carieră militară. Este doctor în științe medicale, a fost premier, este președintele PNL și candidatul liberalilor la președinție.

Deși este respectat pentru cariera sa militară, au existat momente în care a fost criticat pentru anumite declarații sau acțiuni considerate gafe.

„Nu sunt un vorbitor foarte bun. Nu sunt foarte priceput în a ține discursuri. Acum zece ani, am decis să nu urmez niciun curs de comunicare publică, pentru că la acel moment m-am gândit că nu voi fi niciodată un politician. Încă îmi păstrez acea decizie” – spunea Ciucă la preluarea mandatului de premier. 

În mai multe rânduri, Nicolae Ciucă a fost surprins făcând confuzii sau greșeli în timpul discursurilor oficiale, fie că era vorba de date istorice, fie de aspecte tehnice legate de politicile guvernamentale.

„Dincolo de forma stângace până la banală a spuselor prim-ministrului N. Ciucă, conţinutul declarațiilor sale mă îngrijorează prin lipsa de substanță atunci când răspunde la întrebările dificile. Atunci, dl Ciucă se complică în sintaxă, pierzând uneori aderența conceptelor din frază, împiedicându-se în propriile argumente, eroare tipică celor care nu stăpânesc domeniul în care s-au îmbarcat”, caracterizează discursul dlui Ciucă lingvistul român Alexandru Cohal, într-o analiză realizată de sursa citată.

Pe de altă parte, nici actualul președinte Klaus Iohannis nu este cunoscut pentru calitățile sale de mare orator. Uneori alegătorii pot aprecia un politician care funcționează în paradigma „tace și face”. Cu siguranță însă comparația cu fostul premier Viorica Dăncilă nu-i face cinste. Vom vedea ce se va întâmpla la alegeri.