Parlamentarii pregătesc un nou val de legi cu impact social. A 13-a pensie, pe lista deputaţilor şi senatorilor

Deputaţii şi senatorii au pe agenda lor, în viitoarea sesiune parlamentară, discutare şi adoptarea de noi proiecte cu impact social semnificativ, printre acestea fiind acordarea celei de-a 13-a pensii, indemnizaţii mai mari pentru creşterea copilului sau reducerea vârstei de pensionare pentru primari sau mamele cu trei sau mai mulţi copii.

În prima sesiune parlamentară din acest an, pe agenda parlamentarilor se află discutarea a numeroase proiecte speciale se urmăreşte acordarea de beneficii pentru cât mai multe categorii socio-profesionale. Pensionarii şi femeile cu copii sunt cele care ar putea să se bucure de sporirea veniturilor.

Dacă la sfârşitul anului, parlamentarii şi-au dat  pensii speciale lor, dar şi aleşilor locali, acum încearcă să îmbuneze electoratul prin iniţiative legislative vizează pensionarii, persoane care merg în procent mare să voteze, dar şi femeile. Proiectele de acest fel au început să fie depuse de la începutul sesiunii parlamentare din toamnă şi au culminat cu înregistrarea lor în ultimele zile ale anului.  O parte proiecte au primit deja avize negative de la Executiv şi de la Consiliul Economic şi Social, dar acest lucru pare să fie cea mică problemă pentru partidele celor care au depus aceste iniţiative legislative, din moment ce oamenii care vor fi responsabili să găsească resursele sunt guvernanţii.

A 13-a pensie

Una dintre iniţiativele depuse de mai mulţi parlamentari ai PSD şi UNPR este acordarea celei de-a 13-a pensii. Potrivit proiectului de lege, persoanele cu o pensie mai mică sau egală cu salariul minim brut pe ţară ar urma să primească o sumă echivalentă cu acesta, iar persoanele care au o pensie cuprinsă între salariul minim brut şi salariul mediu brut ar urma să încaseze jumătate din salariul minim brut pe ţară. Proiectul se află lucru la comisiileSenatului.

O altă iniţiativă, depusă de deputatul UNPR Constantin Popa, prevede ca pensiile mici să poată fi cumulate cu pensiile de urmaş, indiferent de data pensionării soţului supravieţuitor, însă doar în limita sumei de 900 lei. Legislaţia actoală cere ca, soţii supravieţuitori care s-au pensionat după data de 1 ianuarie 2011 să opteze pentru una din cele două pensii (proprie sau de urmaş). Propunerea legislativă, se află acum pe agenda Comisiei pentru muncă din Senat.

O altă iniţiativă care se adresează persoanelor trecute de prima tinereţe prevede ca familiile în care nici soţul, nici soţia nu îndeplinesc condiţia stagiului minim de cotizare ar putea beneficia de o pensie pe familie, acordată prin cumularea stagiilor celor doi. Proiectul de lege a fost depus la Senat de mai mulţi parlamentari PSD şi ALDE, Consiliul Economic şi Social pronunându-se deja împotriva propunerii, pe motiv că încalcă principiul contributivităţii şi conţine măsuri discriminatorii faţă de ceilalţi participanţi la sistemul public de pensii.

Reducerea vârstei de pensionare pentru primari

O iniţiativă mai veche, fiind deja la a doua trimisă Camerei decizionale, este un proiect de lege care pare inspirată din principiul socialist al reconpensării femeilor cu mai mulţi copii este reducerea vârstei de pensionare pentru mame. Mai exact, iniţiativaformulată de senatorul PSD Trifon Belacurencu susţine prevede că femeile care au realizat stagiul complet de cotizare şi care au născut cel puţin trei copii până la data de 1 octombrie 1990 şi i-au crescut până la vârsta de 10 ani ar urma să beneficieze de reducerea vârstei de pensionare cu un an (pentru trei copii) sau cu doi ani (pentru patru ori mai mulţi copii). Propunerea legislativ de Senat, fiind trimisă la Camera Deputaţilor, for decizional.

Nu putea să lipsească şi un proiect cu dedicaţie pentru o categorie de aleşi care anul viitor vor încerca să aducă cât mai multe voturi pentru partide: aleşii locali. Iniţiativa legislativă formulată de mai mulţi parlamentari ai grupului Social-Democrat susţine reducerea vârstei de pensionare pentru primarii care au realizat stagiul complet de cotizare. Reducerea ar fi de un an pentru fiecare mandat de patru ani, fără a se putea ajunge la o vârstă de pensionare mai mică de 60 de ani.

Mamele nu au fost uitate: concedii şi indemnizaţii pentru creşterea copilului mai mari

Membrii Legislativului nu s-au gândit la pensionari şi la propriile buzanare, ci şi la cele ale mamelor aflate în concedii de maternitate. Chiar au fost depuse mai devreme, la începutul sesiunii parlamentare din toamna trecută, două asemenea iniţiative legislative au ajuns în prezent pe masa camerei care are votul final. Un prim proiect care prevede ca indemnizaţia lunară acordată mamelor aflate în concediu maternal să crească până la 3.400 lei. Este păstrat procentul de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni, dar se modifică limitele: între 600 lei şi 3.400 lei în primul an, respectiv între 600 lei şi 1.200 lei în al doilea an. În prezent, mamele care optează pentru doi ani de concediu pentru creşterea copilului primesc cel mult 600 lei, indiferent de veniturile realizate. Proiectul de lege, iniţiat de 15 senatori PSD şi PNL, a fst deja adoptat de de Senat, şi se află la Camera Deputaţilor la Comisia de muncă.

Un alt proiect de lege urmăreşte ca autorităţile locale să poată acorda o indemnizaţie suplimentară pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani, pe lângă cea plătită de la bugetul de stat. Totuşi, există condiţii care trebuie îndeplinite de acea unitatea administrativ-teritorială pentru a putea acorda aceste indemnizaţii. Unitatea administrativ-teritorială în cauză nu trebuie să fi înregistrat un spor negativ în ultimii trei ani calendaristici şi să nu aibă datorii. Proiectul, depus de social-democraţ, nu a trecut de Senat, dar votul din Camera Deputaţilor poate duce la adoptatea iniţiativei legislative. 

Pensiile mari, printre cauzele crizei economice din Grecia

Potrivit analiştilor economici, pensiile generoase s-au numărat printre principalele cauze ale crizei economice cu care se confruntă Grecia de mai bine de şase ani. Până la declanşarea crizei datoriilor, Republica Elenă le oferea cetăţenilor săi unul dintre cele mai avantajoase pachete de pensionare din Europa.
După 2010 însă, guvernul de la Atena, sufocat de datorii, s-a văzut nevoit să ia măsuri dure de austeritate, presat fiind şi de creditorii internaţionali. Nu numai că pensionarea înainte de vârsta de 60 de ani a devenit foarte dificilă, dar cele 14 pensii anuale au fost reduse la 12, notează cnbc.com.
Iar grecii plătesc pentru nesăbuirea lor şi acum. Bugetul pe 2016, adoptat de Parlamentul de la Atena în decembrie anul trecut, prevede reduceri de cheltuieli de 5,7 miliarde de euro, inclusiv 1,8 miliarde din pensii.