INTERVIU-EVENIMENT Ce spune Viorica Dăncilă despre Dragnea, Iohannis, Tudorel Toader şi Vâlcov. Ce explicaţie are pentru gafele de exprimare

Realaţia dintre Viorica Dăncilă şi Liviu Dragnea a început să dea eroare

Într-un interviu pentru Adevărul, premierul Viorica Dăncilă explică ce s-a schimbat în relaţia cu Liviu Dragnea, cum decurge coabitarea cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu ce impresie a rămas despre Tudorel Toader. Alte întrebări la care a răspunsul premierul: Câtă importanţă are Darius Vâlcov în Guvern? De ce gafează atât de des? Candidează la alegerile prezidenţiale?

Adevărul: Sunteţi mulţumită de mandatul preşedinţiei române a Consiliului UE?

Premierul Viorica Dăncilă: Categoric, am avut o preşedinţie rotativă de succes. Chiar dacă am început cu multă neîncredere din partea statelor membre – să nu uităm că Finlanda a spus că este pregătită să preia preşedinţia în locul nostru –, chiar dacă au existat semne de întrebare inclusiv din partea preşedintelui Iohannis, chiar dacă mulţi nu ne-au dat credibilitate, am reuşit să demonstrăm că putem să avem o preşedinţie rotativă de succes. 90 de proiecte legislative aflate pe masa de lucru au trecut, deci acest lucru arata că am fost foarte implicaţi şi am obţinut rezultate pe domenii sau directive unde nivelul de aşteptare era foarte mare, pentru că trenau de ani buni. Mă refer la directiva gaze şi la directiva privind drepturile de autor. Deci am trecut 90 de proiecte legislative. Ca să aveţi o imagine, gândiţi-vă că Bulgaria a avut 43, Austria a avut 53, noi am avut aproape cât două state la un loc. Dacă celelalte state membre au avut la dispoziţie şase luni, cât durează preşedinţia Consiliului UE, noi am avut trei luni. Am început pe la jumătatea lui ianuarie, pentru că a fost vacanţa de iarnă, iar pe 18 aprilie, Parlamentul European a plecat în vacanţă, deci am avut o perioadă relativ scurtă în care a trebuit să găsim consens din partea a 28 de state membre. Mai mult, am avut în jur de 1.000 de evenimente în ţară, dar şi la Bruxelles.

A: Ce relaţie aţi avut cu partenerii europeni?

V.D.: Pentru mine, este foarte important că state membre care nu aveau atât de multă încredere în România ne-au lăudat, toţi au vorbit la superlativ. Şi statele UE, dar şi SUA ne-au apreciat pentru modul în care am gestionat preşedinţia, într-o perioadă foarte grea pentru UE. Am avut Brexitul, viitorul UE post-Brexit, summitul de la Sibiu de pe 9 mai, am avut Cadrul financiar multi-anual. La această preşedinţie un aport deosebit l-au avut miniştrii Cabinetului, dar şi Reprezentanţa României la Bruxelles. Am văzut anumite declaraţii ale unor persoane care spuneau: „Domnule, lucrurile au mers de la sine“ sau „Au mers pentru că au fost funcţionarii din ministere“. Nu, negocierea a făcut-o ministrul.

A: Cum aţi colaborat cu preşedintele Iohannis în toată această perioadă?

V.D.: Nu am avut discuţii cu preşedintele pe această temă. Mi-aş fi dorit să avem discuţii mult mai dese, să fie interesat direct de la premier de stadiul dosarelor aflate în lucru, de felul în care merge preşedinţia. Dar am văzut că domnul preşedinte spune că  avem o preşedinţie de succes. Deci şi-a schimbat opinia pe care a avut-o iniţial, când a spus că nu suntem pregătiţi.

A: La summitul de la Sibiu îl vom vedea pe preşedinte alături de premier?

V.D.: Mi-aş fi dorit acest lucru. Şi cred că acest lucru ar fi fost normal. Având în vedere că preşedinţia Consiliului UE este deţinută de premier, premierul trebuia să fie la Consiliu. Se pare că nu va fi aşa, la summitul de la Sibiu va participa doar preşedintele.

A: Nu aţi fost invitată?

V.D.: Nu.

A: Deci nu aveţi o invitaţie oficială din partea Cotroceniului?

V.D.: Nu, nu am o invitaţie din partea Cotroceniului şi nici nu cred că o să am o invitaţie, pentru că deja se apropie 9 mai. Mie mi-ar fi plăcut să dăm dovată de mai multă responsabilitate, să dăm dovată de unitate, pentru că este un proiect de ţară. Normal ar fi fost ca primul-ministru, Guvernul României, să fie invitat.

A: Dacă vine o invitaţie de ultim-moment, vă duceţi?

V.D.: Cu siguranţă, da.

A: Dar nu aţi încercat să aveţi o discuţie directă cu preşedintele?

V.D.: I-am spus punctul meu de vedere domnului preşedinte.

A: Şi a rămas că se gândeşte?

V.D.: Nu mi-a dat un răspuns. 

„PUŢIN PROBABIL SĂ MĂ RĂZGÂNDESC!“

A: Aveţi o situaţie de bruiaj cu domnul Dragnea. Liderul PSD v-a dat un termen de gândire până după Sărbători ca să veniţi în Parlament pentru un nou vot de încredere. Ce veţi face? Veţi accepta restructurarea Guvernului?

V.D.: Discut cu domnul Dragnea, ne consultăm, e preşedintele partidului, e normal să avem discuţii pe fiecare proiect. Eu nu am fost de acord cu restructurarea Guvernului.

A: De ce?

V.D.: Pentru că eu am considerat că trebuie să mergem pe calea normală. Am pornit de la două aspecte: nu vreau Guvernul Dăncilă 2, vreau să avem acelaşi Guvern. Al doilea motiv e legat de afirmaţiile preşedintelui Iohannis, potrivit cărora se va simţi ocolit şi va merge la CCR, deci iar se va ajunge la o situţie de blocaj. Al treilea aspect: am considerat că Guvernul funcţionează aşa cum e acum. Azi am trimis către preşedinte solicitarea de a motiva respingerea celor trei colegi, pentru că eu consider că oportunitatea numirii unui nou ministru aparţine premierului. Preşedintele trebuie să se exprime dacă există probleme de legalitate la un ministru propus, nu de oportunitate – dacă are sau nu ţinută.

A: Există decizia CCR din decembrie, care i-a dat dreptul preşedintelui să refuze un ministru pe motiv de oportunitate.

V.D.: De aceea am trimis joi solicitarea către preşedinte.

A: Nu v-aţi dus în Parlament pentru că v-a fost teamă că nu mai aveţi majoritate?

V.D.: Acest lucru a fost infirmat tocmai de votul de la Codurile penale.

A: Cu o nuanţă: miercuri, UDMR a votat alături de PSD Codurile penale. În cazul unei restructurări, UDMR a anunţat că nu se amestecă.

V.D.: Eu cred că avem majoritate, am văzut că avem majoritate.

A: Soluţiile de interimari au fost ale dvs. sau aţi vorbit cu domnul Dragnea?

V.D.: Am vorbit cu preşedintele partidului. Nu puteam să las lucrurile negestionate. Am vorbit cu domnul Dragnea şi împreună am hotărât interimatele.

A: Dvs. aţi venit cu propunerea ca Ana Birchall să preia Justiţia, sau domnul Dragnea?

V.D.: De comun acord. Doamna Birchall a mai fost interimar la Justiţie, este vicepremier, nu are portofoliu, deci poate gestiona un minister. La fel cum ne-am gândit  la Eugen Teodorovici pentru că a mai gestionat Fondurile Europene.

A: Cu preşedintele Iohannis aţi discutat înainte să trimiteţi propunerile la Cotroceni?

V.D.: Cu preşedintele am discutat după ce le-am trimis la Cotroceni.

A: Ce va face PSD? Va încerca să trimită alte trei nominalizări sau veţi insista pe cele trei hotărâte în CEX?

V.D.: Nu ştiu, o să avem o discuţie în CEX legată de acest subiect.

A: Ca să concluzionăm pe subiectul restructurării, care va fi răspunsul dvs. pentru domnul Dragnea, după Paşte?

V.D.: Pe acest subiect, eu am decis să urmăm calea normală, fără restructurare. O să mă mai gândesc în perioada Sărbătorilor.

A: E posibil să vă răzgândiţi?

V.D.: Puţin probabil.

A: E posibil să faceţi şi alte modificări în Guvern?

V.D.: Acum trebuie să ne gândim la alegerile europarlamentare. Posibile modificări trebuie să creionăm după euroalegeri. Nu cred că acum e momentul să facem restructurare în Guvern.

A: Aţi simţit presiune din partea partidului? În CEX, mai mulţi colegi au vrut restructurare, inclusiv domnul Dragnea.

V.D.: Au insistat mai mulţi colegi pentru restructurare, dar asta arată că există democraţie în partid. Fiecare îşi spune punctul de vedere. Eu am avut propria mea opinie şi aceasta a fost să nu trecem Guvernul prin votul Parlamentului.

A: Se simte o tensiune între domnul Dragnea şi dumneavoastră. S-a schimbat ceva în relaţia cu domnul Dragnea?

V.D.: Nu, eu n-aş putea spune că s-a schimbat ceva şi sper să nu se schimbe nimic. Şi cred că nici dânsul nu-şi doreşte acest lucru, pentru că este o opinie diferită. Trebuie să ne susţinem punctul de vedere atunci când considerăm că el este corect. Să-l argumentăm şi să venim cu punctul nostru de vedere.

A: Această opinie diferită e interpretată ca un act de răzvrătire, ca un act de curaj al dumneavoastră.

V.D.: Eu nu-l văd aşa şi ştiţi foarte bine că sunt un om echilibrat. Nu pot să vorbesc despre mine ca despre un om răzvrătit. Şi nici despre un act de curaj. Dacă-ţi spui punctul de vedere şi-ţi menţii propria viziune, este un lucru firesc, nu este un act de curaj. Nu aş vrea să fiu acum un erou pentru că am luat o anumită decizie care a fost contrară altor colegi.

„SUBIECTUL ORDONANŢELOR PE LEGEA PENALĂ E ÎNCHIS“

Adevărul: În discuţia cu Frans Timmermans, au fost critici venite de la Bruxelles şi reproşuri de la Bucureşti. În ce relaţii sunteţi acum?

Viorica Dăncilă: Am colaborat cu Frans Timmermans. Am încercat să am foarte multă deschidere, am vorbit de foarte multe ori la telefon, sunt premierul care a făcut cele mai multe vizite la Bruxelles pentru a se întâlni cu liderii europeni. Ieşirea domnului prim-vicepreşedinte m-a uimit, pentru că i-am spus că nu voi lua nicio decizie fără a avea o discuţie în prealabil. A venit dintr-odată acea declaraţie pe care n-am înţeles-o. În acelaşi timp, m-a deranjat foarte mult că a încercat să ne ducă într-o apropiere de Ungaria, de Polonia, ceea ce era profund incorect. Nu cred că Guvernul României a luat vreo decizie pentru care să fie necesară o sancţiune. Dimpotrivă. Am fost foarte indignată de declaraţia bruscă a lui Frans Timmermans. E perioada alegerilor, fiecare este preocupat de campania electorală, dar îi voi spune acest lucru şi domnului prim-vicepreşedinte.

A: Dar de unde credeţi că a venit acea neîncredere?

V.D.: De unde a venit? Există foarte multă dezinformare. Cred că unii dintre aleşii români s-au învăţat să meargă la Bruxelles şi să reliefeze anumite aspecte din ţară, chiar dacă aceste lucruri se întâmplă sau nu. S-au învăţat să se ducă la Marea Poartă. Acest lucru nu ne face bine. Nicio altă ţară nu face acest lucru. Nicio altă ţară nu se duce să-şi rezolve problemele interne la Bruxelles. Am stat nouă ani acolo şi nu am văzut acest lucru. Dimpotrivă, indiferent de grupul politic, când este o discuţie despre ţara ta, toţi se unesc. Noi ne-am dus efectiv să ne judece alţii. Europarlamentari români au votat Rezoluţia împotriva României. Au cerut activarea articolului 7. Dacă se activează articolul 7, cine vor fi cei care vor deconta? Tot cetăţenii români.

A: Statul de drept e un subiect important pentru liderii europeni. Marea problemă a fost acea ordonanţă de urgenţă pe Justiţie, care n-a mai venit până la urmă. Azi (n.r.- joi) am avut o predare de ştafetă la Ministerul Justiţiei de la domnul Tudorel Toader, care s-a opus ordonanţei, la doamna Ana Birchall. Dacă doamna Birchall va veni cu o  ordonanţă de urgenţă, ce veţi face?

V.D.: Nu cred că doamna Birchall va veni cu această ordonanţă de urgenţă şi eu nu cred că în acest moment este timpul să dăm ordonanţă de urgenţă.

A: Deci e subiectul încheiat din punctul dumneavostră de vedere?

V.D.: Da, subiectul e închis.

A: Mai ales că miercuri s-a votat Codul penal în Parlament.

V.D.: Exact, legile au trecut deja prin Parlament, iar în altă ordine de idei intrăm în campanie electorală. Eu cred că trebuie să ieşim din această perioadă în care discutăm numai despre justiţie. Pe mine, ca premier, ca alianţă PSD-ALDE, nu ne avantajează acest lucru. Toate lucrurile bune pe care le-am făcut, şi s-au făcut multe lucruri bune, nu se văd pentru că noi discutăm numai şi numai despre justiţie. Din punct de vedere al încălcării statului de drept, le-am cerut punctual liderilor europeni să spună cu ce a încălcat Guvernul statul de drept. De când sunt eu prim-ministru, de un an şi trei luni, am dat patru ordonanţe. Pe timpul lui Cioloş, s-au dat unsprezece ordonanţe. Nu a fost nicio problemă. 

A: Totuşi, au fost critici venite din partea magistraţilor.

V.D.: Eu repet ceea ce a spus Juncker. În egală măsură trebuie respectate statul de drept, lupta împotriva corupţiei şi drepturile cetăţenilor. Trebuie să găsim soluţii pentru cei cărora li s-au încălcat drepturile. Am văzut oameni care au făcut puşcărie pe nedrept. Nu trebuie să se mai întâmple acest lucru. Noi, Guvernul României, noi politicienii nu trebuie să intervenim în justiţie. Dar justiţia trebuie să fie corectă şi să se aplice în egală măsură pentru toţi. Eu am încercat să nu mă poziţionez pe probleme legate de justiţie, să nu vorbesc de justiţie.

„DA, MERG LA REFERENDUM”

A: Dar a făcut-o majoritatea parlamentară care vă susţine ca premier. Nu credeţi că votul de ieri pe Codul penal vă va afecta electoral?

V.D.: Eu cred că oamenii văd şi aspectul bun, văd că s-au făcut foarte multe nedreptăţi. Vom vedea. Cred că ceea ce se va întâmple pe 26 mai va demonstra dacă alianţa PSD-ALDE a avut dreptate sau nu.

A: Vorbiţi de alegerile europarlamentare sau de referendum?

V.D.: De alegerile europarlamentare. Eu cred că referendumul nu are niciun sorţi de izbândă.

A: Nu credeţi că va face pragul de 30%?

V.D.: Nu ştiu, nu cred. Şi să vă spun de ce. M-am uitat astăzi la întrebări. Eu vă spun că într-un sat, într-o comună, nu se înţelege efectiv ce se vrea prin a doua întrebare. Este greu ca omul să fie interesat de ceea ce scrie acolo. Deci mi se pare că până şi întrebarea este neinspirată.

A: Mergeţi la referendum?

V.D.: Da, merg.

A: Mergeţi? Aici e o disonanţă cu propriul partid. Liderii PSD au spus că nu vor pune mâna pe buletinul de vot de le referendum.

V.D.: Da, aş vrea să merg la referendum, dar vă daţi seama că şi eu sunt înregimentată politic, sunt preşedinte executiv al PSD. Dacă se va lua o decizie ca partidul să nu meargă, o voi urma.

A: E posibil să luaţi o astfel de decizie?

V.D.: Nu ştiu, nu pot să fac astfel de scenarii, dar dacă în partid se va lua această decizie, atunci este normal să o respect, ca să dăm dovadă de unitate în cadrul formaţiunii politice.

A: Cu ce imagine veţi rămâne despre Tudorel Toader?

V.D.: Domnia sa a vorbit despre anumite proiecte. A vorbit despre anumite lucruri în faţa presei, şi pe urmă nu le-a făcut. Dacă vii cu o sugestie, o opinie că vei face un act normativ pe un anumit aspect, creezi un val de speranţă. Şi dacă pe urmă nu vii...

A: Vorbim despre acea ordonanţă pe Codurile penale.

V.D.: Nu doar despre ordonanţă. Şi despre completurile de cinci, a vorbit şi despre articolele declarate constituţionale. Nu le-a pus în practică şi a creat un val de aşteptare, a dezamăgit. Dacă nu faci un anumit lucru, nu ieşi cu el public! 

„SUNT PERFECŢIONISTĂ“

A: Aţi fost recent în Statele Unite. Aţi avut o discuţie la telefon cu vicepreşedintele Pence, v-aţi văzut şi în America cu el. Puteţi să ne daţi mai multe detalii despre ce aţi discutat?

V.D.: A fost o întâlnire foarte bună. Prima a fost o convorbire telefonică în care domnul Pence mi-a mulţumit pentru atitudinea pe care am avut-o atât pe directiva gaze dar şi pe alte proiecte în care noi am susţinut SUA. Mi-a spus că are cea mai bună cooperare cu guvernul României în acest moment şi că va face o vizită curând în România. Ne-am întâlnit şi la Washington, eu i-am mulţumit pentru faptul că a avut disponibilitatea de a avea acest dialog şi dânsul a spus că mulţumeşte României şi guvernului României pentru abordarea avută. În acelaşi timp, mi-a spus că apreciază foarte mult modul în care a gestionat România preşedinţia rotativă şi că vrea să avem o cooperare mult mai bună şi din punct de vedere economic. În acest sens am avut o întâlnire la Washington cu reprezentanţii a 16 companii americane, care mi-au spus că vor să investească în România, cu o parte dintre ei am avut discuţii şi aici la Bucureşti. Deci a fost un dialog foarte bun.

A: S-a abordat problema legii off-shore pentru gazele din Marea Neagră?

V.D.: Nu, nu am abordat această problemă. Am avut astăzi (joi) o discuţie cu OMV-ul şi cu EXON-ul, ne dorim această investiţie, ne dorim să înceapă cât mai repede, dar ideea este că trebuie să câştige şi investitorul. Pentru că dacă nu are un câştig, nimeni nu va investi, dar trebuie să câştige şi statul român.

A: Aţi vorbit despre dosare foarte importante închise de România, între care cel pe gaze. La momentul respectiv, aţi avut o discuţie telefonică cu doamna Merkel. 

V.D.: Aici aş vrea să fac două precizări. Dacă premierul ar participa la Consiliul European, unde participă, de fapt, premierii, pentru că acolo se iau mai mult decizii economice, aş fi avut posibilitatea de a vedea opţiunea fiecărui stat. Participând preşedintele, nu am avut această oportunitate, cu toate că decizia era la premier, inclusiv pe directiva gaze. Este normal ca un premier să-şi vadă interesul propriei ţări. Interesul doamnei Merkel era să se realizeze acea conductă, iar pentru noi era important să fim de partea partenerilor noştri strategici, care ne asigură şi securitatea. Şi atunci am susţinut partenerii strategici. Am avut o discuţie şi am spus că opinia mea diferă de cea a domnei cancelar. Eu cred că fiecare dintre state trebuie să-şi susţină propriul interes.

A: Toate aceste întâlniri cu lideri europeni şi internaţionali v-au făcut să vă gândiţi că aţi putea fi candidat la preşedinţie din partea PSD?

V.D.: Nu. Niciodată.

A: Dar bănuiesc că nu excludeţi această variantă în cazul în care partidul o cere.

V.D.: Nu, nici nu se pune problema. Eu deocamdată sunt ocupată cu Guvernul. Vreau să avem o guvernare bună şi să-mi duc mandatul la bun sfârşit.

A: Mai credeţi în ideea unui candidat comun PSD-ALDE la preşedinţie?

V.D.: Este posibil. Aşa cum s-a subliniat în nenumărate rânduri, eu cred că trebuie să candideze cel care va fi cel mai bine clasat în sondaje, dacă vrem să obţinem o victorie la alegerile prezidenţiale. Dar aceste discuţii cred că se vor purta după alegerile europarlamentare.

A: Între măsurile economice pe care le-a luat guvernul condus de dumneavoastră au fost şi unele controversate, precum ordonanţa 114. Şi s-a vorbit foarte mult despre influenţa pe care consilierul dumneavoastră, Darius Vâlcov, ar fi avut-o asupra OUG 114. E domnul Vâlcov creierul economic al Guvernului?

V.D.: Pe probleme economice, Darius Vâlcov este bine pregătit. Este un om care char ştie economie. Dar asta nu înseamnă căt tot ce se decide pe probleme economice poartă amprenta lui Darius. Legat de ordonanţa 114, eu am recunoscut că s-a făcut o greşeală. Drept dovadă am spus că trebuie să avem flexibilitate,să purtăm dialog, astfel încât să putem să reglementăm ceea ce a fost greşit. Ordonanţa 114 are şi lucruri bune: creşterea punctului de pensii, creşteri de salarii, se referă la primării, la partea administrativă.

A: Circulă această idee că Darius Vâlcov e numit „adevăratul premier al Guvernului”? Cât adevăr şi câtă legendă e?

V.D.: Eu am auzit atât de multe lucruri, încât nu mă miră absolut nimic. Semnăturile le pune premierul. Adoptarea actelor normative se fac de către premier. Deciziile le ia premierul. E exclus aşa ceva. Şi vreau să vă spun că nu aş accepta niciodată să fiu pe post şi cineva să ia decizia în locul meu. Multe dintre decizii s-au luat la partid pentru că noi aplicăm programul de guvernare. Acesta este un lucru corect. Că Darius Vâlcov a lucrat la partea economică a programului de guvernare foarte mult, este un lucru corect. Dar nu  Darius Vâlcov ia deciziile.

A: Personal, ca premier, sunteţi mulţumită de activitatea  ANAF ? Pentru că am văzut şi o circulară a domnului Teodorovici care îi cere ANAF-ului să fie mai activ.

V.D.: Da, am cerut şi eu ANAF-ului să crească gradul de colectare. Este normal să facem acest lucru. Eu nu pot să fac evaluarea. Este instituţie în subordinea Ministerului Finanţelor Publice. Dar, dacă domnul ministru Teodorovici îmi spune că sunt lucruri care nu funcţionează bine, atunci o să cer măsuri.

A: Aţi fost taxată pentru o serie de greşeli pe care le-aţi făcut în spaţiul public. V-aţi simţit vreodată sabotată de propria echipă?

V.D.: Am fost foarte taxată pentru multe greşeli pe care le-am văzut pe urmă la alţii. Pentru mine, este important să nu greşesc în deciziile pe care le iau pentru oameni. Acele greşeli mi le reproşez, pentru că sunt perfecţionistă. Pe fondul emoţiei, pe fondul problemelor apărute, pe fondul jignirilor, pe fondul urii care a venit din spaţiul public, am făcut acele greşeli. Nu pot spune că am fost sabotată de propria echipă. Nu cred că cineva ar avea interes să saboteze premierul. Am văzut declaraţii ale altor premieri, preşedinţi, care au aceleaşi greşeli sau poate greşeli mai mari. Nimeni nu a fost atât de pus la zid, nimeni nu a fost atât de acuzat. La nicio oficialitate, fie că vorbim de preşedinte sau premier, nu a existat atâta ură şi atât dorinţă de denigrare. Gândiţi-vă că sunt zile în care stau aici 12 ore, merg la o conferinţă, vorbesc, gândul poate este în altă parte. Am văzut greşeli ale preşedintelui României, ale domnului Cioloş, ale domnului Ponta, niciunul nu a fost taxat. La mine, s-a încercat ca atenţia să fie pusă asupra modului în care vorbesc sau cum mă îmbrac sau cum mă pieptăn, pentru a mă duce în derizoriu.

A: Credeţi că e o campanie a Opoziţiei care să vă denigreze sau există şi interese în propriul partid?

V.D.: Nu ştiu, nu pot să vă răspund. Pentru că nu am văzut atacuri numai în publicaţiile Opoziţiei. Am văzut atacuri şi în alte publicaţii, am văzut atacuri din partea unor oameni de la care nu m-am aşteptat. Nu  am căutat să văd cine este în spatele atacurilor. Am căutat să merg mai departe, să-mi găsesc forţa şi să rezolv cât mai multe probleme. Pentru că, la sfârşit de mandat, rămânem lucrurile pe care le facem.

A: La anul pe vremea asta ce vă vedeţi?

V.D.: Eu sper să fiu tot premier. Sunt o fire optimistă.

Te-ar putea interesa şi:

Dragnea, după interviul Vioricăi Dăncilă din Adevărul: Doamna premier a ezitat, s-a gândit că nu avem majoritate. Eu nu mi-am permis să forţez un premier