Corina Crețu, fost comisar european: „Nu există localitate în România care să nu fi beneficiat de fonduri europene"
0Fostul comisar european Corina Crețu subliniază că fiecare localitate din România a primit fonduri europene, iar în 2023 țara noastră a ocupat primul loc în UE în privința fondurilor alocate raportat la populație.
„Nu există localitate în România care să nu fi beneficiat de fonduri europene, care se datorează apartenenței noastre la Uniunea Europeană. Ca și Comisar European pentru politică regională, am făcut tot ce am putut, lucrând cu toate Guvernele și primarii din țară, pentru îmbunătățirea vieții oamenilor. (...) Mă bucură foarte tare analiza realizată și dată publicității de către Euronews, care arată faptul că România a beneficiat foarte mult de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană, în anul 2023 aflându-se pe primul loc în ceea ce privește fondurile primite, raportat la populația țării (...). Iar analiza publicată arată că munca noastră nu a fost în zadar și, indiferent ce se va întâmpla în politica românească în perioada viitoare, rămân după noi lucruri importante pentru țară", a scris Corina Crețu pe pagina ei de Facebook.
Potrivit fostului comisar european, România a primit de la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, fonduri nerambursabile în valoare de peste 95 de miliarde de euro, în condițiile în care contribuția României a fost de sub 30 de miliarde de euro.
„Această analiză recentă îmi oferă prilejul să fac un rezumat al proiectelor pentru care am aprobat finanțarea, în calitate de Comisar European pentru Politica Regională, care azi sunt în construcție sau deja date în folosință”, a afirmat Crețu, care a amintit mai multe dintre realizările semnificative din fonduri europene.
Printre acestea se numără aprobare pentru Spitalele Regionale din Craiova, Iași și Cluj-Napoca, Master Planul de Transport și autostrada Câmpia Turzii - Târgu Mureș, cu o cofinanțare europeană de aproape 250 de milioane de euro. Un alt proiect important menționat este reabilitarea tronsonului de cale ferată Radna-Gurasada-Simeria, pentru care Uniunea Europeană a acordat un sprijin financiar de 1,3 miliarde de euro.
Corina Crețu a menționat și alte proiecte esențiale pentru infrastructura României, cum ar fi linia de metrou M6 (Gara de Nord - Aeroportul Otopeni), finanțată cu aproape 520 de milioane de euro pentru construcția secțiunii 1 Mai - Tokyo, extinderea sistemului național de cadastru (peste 310 milioane de euro) și modernizarea infrastructurii de apă în aproape toate județele țării.
De asemenea, Crețu a subliniat importanța modernizării ecluzelor Agigea, Cernavodă, Ovidiu și Năvodari, dar și extinderea centurii ocolitoare a Bucureștiului, care a beneficiat de o cofinanțare europeană de un miliard de euro. În ceea ce privește transportul public, ea a menționat și alocarea de 250 de milioane de euro pentru linia 5 a Metroului din București și aproape 100 de milioane de euro pentru modernizarea magistralei 2 de metrou Berceni - Pipera.
„Inaugurarea Podului suspendat de la Brăila a fost un eveniment cu o mare însemnătate”
Unul dintre proiectele cele mai importante pentru România este Podul suspendat de la Brăila. „Inaugurarea Podului suspendat de la Brăila a fost un eveniment cu o mare însemnătate pentru mine, fiind unul dintre susținătorii acestui proiect încă de la stadiul de idee și implicându-mă în urmărirea implementării inclusiv prin discuții cu prim-miniștrii cu care am lucrat în calitate de Comisar European, întâlniri periodice cu experții Comisiei Europene, dar și vizite realizate în teren, în 2019, alături de fostul prim-ministru Mihai Tudose. Sunt mândră de faptul că am aprobat finanțarea în calitate de Comisar European pentru Politica Regională, iar astăzi ne putem lăuda cu toții cu un asemenea edificiu. Este al treilea pod ca mărime din Europa și unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din România, din ultimii 30 de ani. Contractul pentru execuția podului suspendat peste Dunăre a beneficiat de finanțare în valoare de 540 de milioane de euro, din care aproape 400 de milioane de euro fonduri europene din Programul Operațional pentru Infrastructură destinat României pentru perioada 2014-2020”, a mai spus Corina Crețu.
Fostul comisar european spune cǎ, pentru 2021-2024, România, Bulgaria, Grecia, Spania, Italia și Finlanda au alocări mai mari fațǎ de 2014-2020, "România având prevăzută o alocare pentru politica de coeziune (deci, fără agricultură) de aproape 31 de miliarde de euro (în prețuri curente – adică luând în considerare inflația), ceea ce înseamnă cu 8% mai mult față de perioada 2014-2020.”
„Apoi, exact acum trei ani, pe 16 decembrie 2021, am votat în Parlamentul European Bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027: 1.800 de miliarde de euro care să permită statelor membre să pună capăt crizei sanitare și să gestioneze criza economică. România a beneficiat de la acel moment de o alocație de aproape 50 de miliarde - 28 de miliarde Politica de Coeziune, aproximativ 20 de miliarde pentru agricultură, plus Fondul pentru o Tranziție Justă, destinat țintit către 5 județe ale țării. La aceste sume se adaugă și cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de peste 30 de miliarde de euro", a precizat Corina Crețu.
Se încarcă comentariile...
