Ciolacu: Predarea materiei „Istoria Evreilor. Holocaustul” va contribui la consolidarea unei democraţii reziliente

Premierul Marcel Ciolacu a afirmat că predarea "Istoria Evreilor. Holocaustul" va contribui la consolidarea unei democraţii reziliente. Potrivit premierului, statul nu trebuie să tolereze discursul urii și teoriile conspiraționiste.

FOTO Inquam Photos

„Holocaustul, această tentativă fără precedent de exterminare a populației evreiești din Europa, a trecut dincolo de granițele geografice și a afectat toate segmentele societății. România nu a fost ferită de efectele tragice ale legăturilor dintre nazism și fascismul românesc, fiind deopotrivă martora prăbușirii valorilor și a dezintegrării instituțiilor. Tocmai de aceea, avem datoria morală de a susține și de a promova educația privind istoria evreilor și a Holocaustului”, a spus Marcel Ciolacu.

Premierul a mai afirmat că măsura introducerii, la nivel național, a predării disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul”, „reflectă, fără echivoc, voința politică transpartinică și civică de promovare a educației despre Holocaust, dar și de consolidare a rezilienței tinerilor și a societății în ansamblu, față de pericolele reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare și discurs instigator la ură”.

„Studierea acestei discipline răspunde și uneia dintre provocările majore ale eforturilor actuale de păstrare a memoriei Holocaustului, respectiv dispariția treptată a generației celor care au fost victimele Holocaustului și a celor care au fost martorii acestui eveniment tragic. La fel ca acum doi ani, când am susținut introducerea acestei propuneri legislative alături de colegii mei senatori și deputați prezenți aici în sală, am convingerea că predarea acestei discipline va contribui la o mai bună cunoaștere și înțelegere a istoriei, culturii și tradițiilor evreilor din România și a memoriei Holocaustului și, prin acestea, la consolidarea unei democrații reziliente, în deplină concordanță cu drepturile și libertățile fundamentale ale omului”, a mai spus Ciolacu.

Potrivit premierului, „cunoașterea și asumarea trecutului ne dau măsura acțiunilor viitoare”.

„Mă număr printre acele persoane care nu ezită să vorbească astăzi despre patriotism și despre semnificația acestuia. Trebuie să ne educăm tinerii în spiritul patriotismului, să le vorbim despre momentele care au clădit națiunea și statul român, despre marile figuri ale istoriei României. Patriotism înseamnă să marcăm aceste momente și să cinstim corespunzător personalitățile istoriei noastre. Cred însă că - pentru o națiune puternică, democratică - patriotism înseamnă, în egală măsură, a nu ascunde părțile întunecate ale istoriei sau pe aceia care le-au generat”, a mai argumentat șeful Executivului român.

Șeful Guvernului a arătat că este importantă cunoașterea istoriei, astfel că este necesară accelerarea demersului de digitalizare a arhivelor României pentru cercetarea Holocaustului. 

„Greșelile istoriei trebuie cunoscute pentru a nu fi repetate, iar predarea cursului ”Istoria evreilor. Holocaustul” va face cunoscute aceste lucruri tinerilor de azi. Relevant pentru cunoașterea istoriei este și accesul la documentele vremurilor de atunci. Treptat, arhivele României pentru cercetarea Holocaustului se deschid. Următorii pași pe care trebuie să îi facem includ și accelerarea demersurilor de digitalizare a arhivelor, drept pentru care vom încerca să identificăm cele mai potrivite soluții în acest sens la nivelul viitoarei strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, coordonate la nivelul Cancelariei. De asemenea, ne dorim ca inaugurarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului în România să se producă cât mai curând”, a mai arătat premierul.

„Statul nu trebuie să tolereze discursul urii și teoriile conspiraționiste”

Marcel Ciolacu a mai arătat că „un stat democratic este caracterizat prin echilibru, responsabilitate, dialog, solidaritate, respect față de demnitatea umană și față de valori esențiale, precum libertatea de exprimare. Iar soliditatea unui stat se poate măsura inclusiv prin nivelul de antisemitism, xenofobie, discriminare și rasism din respectiva societate. Tocmai de aceea, statul nu trebuie să tolereze acest gen de manifestări, la fel cum nu trebuie să tolereze nici discursul urii și teoriile conspiraționiste, din ce în ce mai răspândite în mediul online”.

„De asemenea, este necesar să examinăm acea parte a istoriei care ne ajută să reflectăm asupra propriului rol și a propriei responsabilități, pentru că - doar prin educație și cunoaștere - copiii noștri vor dobândi imunitatea necesară pentru a rezista și pentru a se opune ideilor care promovează încălcarea sistematică a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Aș dori să remarc aici și rolul deosebit de important al artei în educarea tinerei generații. Teatrul Evreiesc de Stat, primul teatru evreiesc profesionist din lume, cu o activitate neîntreruptă de 147 de ani, a îmbogățit constant peisajul cultural românesc și este un foarte bun exemplu al rolului major pe care arta teatrală îl poate juca în acest sens”, a mai arătat Ciolacu.