Jocurile Europene de la Baku se vor desfasura sub semnul petrodolarilor

Capitala Azerbaidjanului, Baku, va deveni centrul lumii sportive în perioada 12-28 iunie, când va găzdui primele Jocuri Europene din istorie. România va participa cu 224 de sportivi şi oficiali, cea mai numeroasă delegaţie la o competiţie internaţională de după 1989.

Au mai rămas doar câteva zile până la deschiderea oficială a primei ediţii a Jocurilor Europene de la Baku, competiţie la care vor participa peste 6.000 de sportivi din 50 de ţări, inclusiv 150 din România. Se va concura la 20 de sporturi, 4 neolimpice şi 16 olimpice, la 12 dintre acestea din urmă rezultatele contând pentru calificarea la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro din 2016. Ideea unei competiţii asemănătoare cu Jocurile Asiatice sau Jocurile Panamericane a fost lansată, în 2009, de preşedintele Comitetului Olimpic European, Pat Hickey. În decembrie 2012, în cadrul Adunării Generale a Asociaţiei Comitetelor Olimpice Europene, 84% dintre Comitetele Naţionale Olimpice prezente la întrunire au votat ca prima ediţie a competiţiei să fie găzduită de capitala Azerbaidjanului. Jocurile Europene se vor desfăşura o dată la patru ani, următoarea ediţie urmând a avea loc în 2019, în Olanda. Prin intermediul acestei competiţii se speră ca Europa să redevină cel mai medaliat continent la Jocurile Olimpice. Dacă în 1988, la Seul, sportivii europeni cucereau 74% din totalul medaliilor, la Beijing, în 2008, procentul s-a redus dramatic până la doar 37%.

10 miliarde de dolari cheltuiţi pentru organizare

Jocurile Europene au dat ocazia Azerbaidjanului să-şi dezvolte infrastructura, acesta fiind, de fapt, marele câştig de pe urma organizării unei competiţii de o asemenea anvergură. Preşedintele azer Ilham Aliev a dispus cheltuirea a nu mai puţin de 10 miliarde de dolari pentru organizarea Jocurilor Europene. Visul său este ca Baku să poată folosi această infrastructură pentru a găzdui în viitor şi o ediţie a Jocurilor Olimpice, în 2024 sau 2028. Dintre cele 18 baze sportive care vor găzdui întreceri, cea mai impunătoare este Stadionul “Naţional”. Construită în nordul oraşului special pentru Jocurile Europene, arena va fi locul de desfăşurare al ceremoniilor de deschidere şi închidere, precum şi a competiţiei atletice. Acesta va putea găzdui şi meciuri de fotbal, capacitatea sa fiind de 64.000 de locuri. O altă construcţie impozantă este cea a sălii ce va găzdui concursul în gimnastică artistică şi ritmică, trambulină, gimnastică aerobic şi acrobatică. “Arena Naţională de Gimnastică” are o capacitate de 7.000 de locuri. Un alt complex nou este cel de nataţie. Cu o capacitate de 6.000 de locuri, „Acvatic Center” va fi gazda întrecerilor de înot, înot sincron şi sărituri în apa. Tot acolo se va regăsi şi o arenă cu două bazine pentru competiţia de polo. Acestea vor fi demontate la sfârşitul Jocurilor Europene. O soartă asemănătoare vor avea şi arenele pentru baschet 3×3, volei pe plajă şi fotbal pe plajă, arene ce vor fi amenajate în “Parcul Jocurilor Europene”. Întrecerile de tenis de masă şi badminton, în schimb, se vor ţine în “Sala Sporturilor” din Baku, cu o capacitate de 1.700 de locuri, construcţia acesteia, în centrul oraşului, fiind finalizată la începutul acestui an.

Chiar dacă nu a fost inaugurată acum, “Crystall Hall”, locul unde a avut loc concursul Eurovision în 2012, va fi divizată în trei, prin paravane, iar acolo vor avea loc competiţiile la volei, box, scrimă, karate şi taekwondo. Ideea nu e nouă, şi la Jocurile Olimpice de la Londra, din anul 2012, fiind amenajate cinci săli într-o hală imensă. La o distanţă respectabilă de oraş va fi pista pentru canotaj. Organizatorii au hotărât să scoată în afara capitalei canalul, care se află la 288 km de Baku, în oraşul Mingachevir. În afara oraşului mai sunt amplasate două baze sportive, care vor funcţiona doar pe timpul Jocurilor Europene: Mountain Bike Velopark - care cuprinde primul traseu de Mountain Bike construit vreodată în Azerbaidjan, şi BMX Velopark – ale cărui trasee vor putea fi folosite după competiţie de publicul larg, ca moştenire a Jocurilor Europene. Cursa de ciclism pe şosea va avea loc pe un traseu cu o lungime de 13,5 km, care va fi amenajat în centrul oraşului, inclusiv oraşul vechi. Satul olimpic din Baku, în care vor locui timp de aproape trei săptămâni circa 6.000 de sportivi şi 3.000 de oficiali este situat vizavi de Stadionul Naţional. Cel mai vechi obiectiv sportiv al oraşului, stadionul “Tofiq Bahramov”, va găzdui competiţiile de tir cu arcul. În mod obişnuit, arena inaugurată încă din anul 1939, având o capacitate de 31.000 de locuri, este utilizată de Neftçi Baku, fosta echipă a românilor Marian Aliuţă, Adrian Neaga sau Leonard Naidin, respectiv de Inter Baku, formaţie pe la care a trecut şi Marius Şuleap. O altă bază modernizată pentru Jocurile Europene este arena “Heidar Aliev” (8.000 locuri), unde se vor desfăşura toate tipurile de lupte: judo, lupte libere, greco-romane şi sambo.

O medalie de aur valorează 30.000 de euro

România va avea la Baku cea mai numeroasă delegaţie din istorie, iar sportivii au toate motivele să-şi dorească obţinerea unor performanţe notabile. Astfel, pe lângă faptul că rezultatele vor fi luate în considerare în calcularea rentelor viagere pe care sportivii le pot solicita după retragerea din activitate, conform prevederilor Legii nr. 69/2000, medaliile obţinute vor fi premiate consistent şi imediat după terminarea competiţiei. “Se vor oferi premii atât pentru medaliaţii cu aur, argint sau bronz, cât şi pentru ocupanţii locurilor 4-6. O medalie de aur va fi recompensată cu 30.000 de euro. Eu cred că de la Baku o să ne întoarcem cu rezultate frumoase”, ne-a declarat preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Alin Petrache. Comparativ, un titlu olimpic câştigat la Londra, în 2012, a fost răsplătit cu 70.000 de euro, medalia de argint cu 56.000 de euro, iar cea de bronz cu 42.000 de euro.

253 de medalii sunt puse în joc în cadrul competiţiei

4 sporturi neolimpice vor putea fi urmărite la Baku: Baschet 3x3, Karate, Sambo şi fotbal pe plajă

12 sporturi oferă posibilităţi de calificare la Rio: tir cu arcul, atletism, volei, box, ciclism, judo, tir, înot, tenis de masă, taekwondo, triatlon şi wrestling

Ce nu ştiai despre Azerbaidjan

- Este cea mai mare ţară din Caucaz, situată între Asia şi Europa. Cuvântul „Azerbaidjan” înseamnă “Ţara Focurilor”
- Este unul dintre cele mai bogate state în rezerve de petrol din lume. având o cantitate de peste trei miliarde de tone. Până în 2020, Azerbaidjan are ca obiectiv să extragă cel puţin 40 de milioane de tone de petrol pe an.
- Republica Democratică Azerbaidjan a fost fondată pentru prima oară în 1918, devenind astfel prima republică dintre ţările musulmane. N-a rezistat decât doi ani, după care a fost cucerită de armata sovietică. Azerii şi-au recâştigat independenţa în 1991, iar România a fost al doilea stat din lume care a recunoscut această ţară.
- Limba vorbită este limba azeră, foarte apropiată de limba turcă din Anatolia, iar alfabetul este latin, cu unele litere adaptate vocabularului specific.
- Din cele 11 zone climaterice ale planetei, 9 se regăsesc pe teritoriul Azerbaidjanului. începând cu zona subtropicală până la câmpiile alpine de înaltă altitudine.
- Numele Baku înseamnă „Oraşul zeilor”. Menţionat pentru prima dată în secolul al V-lea, oraşul adăposteşte la ora actuală 2.122.300 din cei 9.494.600 de locuitori ai ţării.
- Moneda Azerbaidjanului este manatul (1 AZN = 0.86 EUR).
- Preşedintele ţării, Ilham Aliev (54 de ani), aflat în funcţie din 2003, deţine titlul de “Doctor Honoris Causa” al Universitatăţii “Petrol-Gaze” din Ploieşti şi a fost decorat cu Ordinul “Steaua României” şi cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios”. Tatăl actualului şef al statului, Heidar (1923-2003), a fost liderul Sovietului Azer între 1969 şi 1987 şi preşedintele ţării între 1993 şi 2003.
-  Aproape 60% din teritoriul Azerbaidjanului este folosit pentru agricultură.
- Simbolul Azerbaidjanului este calul Karabakh, o rasă crescută de sute de ani, care în prezent este pe cale de dispariţie.