Stop fals coronavirus. Lecţii ratate: cum se alimentează conspiraţiile din propriile greşeli

Acum aproximativ o lună, actorul şi fostul politician Bogdan Stanoevici a fost confirmat cu COVID şi a intrat în izolare. Ulterior, starea lui s-a agravat, fiind internat la spitalul Sfântul Pantelimon din Bucureşti, iar în 16 decembrie a fost intubat.

În vârstă de 62 de ani, dl. Stanoevici s-a făcut remarcat ca unul dintre liderii mişcării împotriva măsurilor de prevenire a infecţiei cu noul coronavirus. În intervenţiile lui, a susţinut în repetate rânduri diverse dezinformări referitoare la purtarea măştii (ex. că ar duce la îmbolnăvire) sau a virusului Sars-Cov-2, despre care a susţinut că ar fi fost fabricat în laborator. A participat şi susţinut protestele anti-mască, unele dintre clipurile sale ajungând pe Facebook la câteva zeci de mii de persoane.

Clip postat la protestul din iulie, având 36000 de reacţii şi 13000 de comentarii.

Riscurile pe care dl. Staenovici şi le-a asumat sunt evidente, iar publicul, presa şi comentatorii pot învăţa o lecţie din acest caz (care nu este singular). Totuşi, situaţia nu a ajuns foarte răspândită în media, fiind prezentată în doar câteva articole AICI, AICI şi AICI, probabil şi pentru că atenţia publicului a fost concentrată pe discuţiile privind formarea noului guvern.

Cu toate astea, câţiva dintre influencerii care au promovat constant dezinformări legate de COVID, n-au ezitat să folosească acest caz ca să-şi alimenteze naraţiunile în timp ce acuză sistemul că ar face asta şi profită de situaţie să mai alimenteze puţin conspiraţiile din jurul pandemiei, mai ales că dl. Stanoevici a contractat şi o infecţie nosocomială.

Adina Alberts, de exemplu, medic estetician care a devenit cunoscută prin experimentele falsificate în care „demonstra” că masca previne oxigenarea corectă, susţine într-o postare care a strâns 2300 de reacţii şi aproape 400 de comentarii, că dl. Stanoevici ar fi „învins COVID-ul”, deşi nu există dovezi de aşa ceva.

Focalizarea atenţiei pe bacteriile nosocomiale ajută însă la imaginea de medic preocupat de cetăţeni a d-nei Alberts.

Dacă dna. Alberts este mai reţinută, altceva vedem la dl. Iulian Capsali, un cunoscut promotor al mai multor teorii conspiraţioniste despre pandemia de COVID şi nu numai.

Dl. Capsali porneşte de la aceeaşi consideraţie falsă, că Bogdan Stanoevici ar fi depăşit COVID şi că problema sa este un virus contractat în spital (deşi infecţia sa este cu o bacterie).

Mai mult, dl. Capsali susţine că „sistemul” se foloseşte de acest caz, că actorul ar fi fost mai în siguranţă acasă – deşi acesta a fost intubat puţin după ce a ajuns la spital, toate informaţiile susţinând de la început că este bolnav cu COVID într-o formă gravă.

Dl. Capsali nu ezită să folosească acest caz pentru a alimenta conspiraţia unui plan malefic de vaccinare a populaţiei, susţinând că acest caz va fi folosit pentru a promova sau impune vaccinarea.

Postarea pe Facebook a lui Capsali, care a strâns 1600 de reacţii şi aproape 300 de comentarii, este preluată într-un articol de site-ul de propagandă activenews.ro.

După insinuările lui Capsali, conspiraţia este amplificată mai departe de Pompiliu Diplan, un alt lider al conspiraţioniştilor anti-COVID, care susţine, nici mai mult nici mai puţin, posibilitatea unei tentative de asasinat la adresa lui Bogdan Staenovici. Din fericire, această insinuare abjectă nu merge prea departe, având doar câteva sute de reacţii şi sub 30 de comentarii.

Deşi în postările prezentate se oferă, pe lângă acuzele la adresa sistemului şi susţinere – morală şi spirituală – pentru un om considerat deja prieten, niciunul dintre influenceri nu revine asupra subiectului cu vreo actualizare sau vreo sugestie că ar (mai) fi preocupaţi.

Probabil că din punctul lor de vedere au marcat încă un punct în naraţiunile lor şi pot trece, liniştiţi mai departe. În cazul nefericit în care dl. Staenovici nu va fi vindecat, ne putem aştepta însă, la noi postări în care povestea să fie instrumentalizată din nou, în acest stupid război împotriva realităţii.

*Ciprian Cucu are un doctorat în tehnologii educaţionale şi lucrează în domeniul educaţiei media. Este vicepreşedinte Forum Apulum.