Sărăcia energetică: Partea a III-a – Recomandări şi bune practici în combaterea sărăciei energetice

Aceasta este a treia şi ultima parte a unui material mai amplu, intitulat „Sărăcia energetică astăzi“, publicat iniţial pe site-ul Energy Policy Group.

Energy Policy Group

Prima parte a materialului s-a axat pe problematica accesului la energie, iar cea de-a doua parte a abordat tema sărăciei faţă de combustibil, în timp ce ultima parte îşi propune să aducă în atenţia cititorilor recomandări şi bune practici pentru combaterea acestor fenomene. Acestea nu trebuie însă privite ca soluţii universal valabile, deoarece există anumite specificităţi în ceea ce priveşte condiţiile climatice, contextul cultural şi social, precum şi structurile economice, cadrul fiscal, mediul de afaceri etc.

Statistici

• Peste 1,1 miliarde de persoane sunt în prezent private de acces la energie.
• 25% dintre clinicile şi spitalele din 11 ţări africane nu au la dispoziţie nicio sursă de energie, în timp ce majoritatea celorlalte utilizează generatoare care nu sunt fiabile. [1]
• Numai în Africa, 600.000 de persoane mor anual din cauza poluării din interiorul locuinţelor, ca urmare a încălzirii şi a gătitului pe bază de ardere a lemnului şi a cărbunelui. La nivel global, cifra ajunge la 4 milioane pe an – mai multe decese decât cauzează malaria, tuberculoza şi SIDA cumulat. [2]
• Majoritatea celor 36.000 de decese anuale ale femeilor în timpul sarcinii sau naşterii în Nigeria, au loc ca urmare a condiţiilor din clinicile amintite mai sus. [2]
• Un studiu recent privind companiile mici din Ghana arată că întreruperile în alimentarea cu energie electrică au redus la jumătate veniturile şi au cauzat un impact cumulat de 2% asupra PIB-ului ţării. [4] 
• În unele ţări africane, mai mult de 80% din şcolile primare nu au acces la energie.[2]
• 54 de milioane de europeni nu-şi pot menţine locuinţa încălzită în mod adecvat. Aproape 30% dintre europeni sunt săraci din punct de vedere energetic.  

 Accesul la energie. Recomandări şi bune practici

Acum 50 de ani, procesul de electrificare în regiunile care nu au această facilitate ar fi fost posibil doar cu ajutorul companiilor de utilităţi. Desigur, la momentul respectiv, nu erau disponibile alte soluţii decât conectarea directă la reţea.

În prezent, numărul companiilor interesate să contribuie la dezvoltarea zonelor izolate a crescut şi domeniul lor de activitate este mai diversificat decât oricând. Cine sunt aceste părţi interesate să ofere acces la electricitate sutelor de milioane de oameni, şi astfel, să deblocheze nenumărate oportunităţi de afaceri? Cine nu ar fi interesat?

În afară de companiile de utilităţi şi servicii energetice, există studii de caz puternice realizate de bănci şi alte instituţii financiare, capabile să crediteze plata activelor energetice, precum şi investiţii în întreprinderile mici (în special în sectorul agricol). Aceşti actori sunt, de asemenea, interesaţi să colaboreze cu operatorii de telefonie mobilă, pentru a-şi rambursa creditele prin aceste mijloace.

La rândul lor, operatorii de telefonie mobilă şi companiile IT, în general, sunt interesate să exploreze acest grup vast de potenţiali clienţi. Apoi, educaţia şi îngrijirea medicală se îmbunătăţesc, se creează oportunităţi de angajare, iar investitorii străini îşi promovează produsele şi serviciile într-o economie în creştere.

Persoanele care dobândesc acces la energie propagă la rândul lor aceste beneficii. Nu numai că devin clienţi ai diferiţilor furnizori de servicii, dar devin capabili să-şi dezvolte propriile oportunităţi de afaceri în agricultură, turism etc.

Majoritatea populaţiei africane se bazează pe lemne de foc pentru încălzire şi gătit. Rutina zilnică de colectare a combustibilului, care intră cel mai adesea în sarcina femeilor şi copiilor, este consumatoare de timp şi ii expune la multiple forme de violenţă şi abuz.

Adesea denumit modelul „saltului de broască“, generarea distribuită a energiei electrice (mai ales cea fotovoltaică, în contextul în care populaţia săracă din punct de vedere energetic locuieşte în regiuni cu potenţial solar ridicat) şi micro-reţelele reprezintă acele tehnologii care pot debloca accesul la energie pentru atât de multe zone care nu au încă acces. Este important să înţelegem valoarea pe care o aduce acest proces tuturor: clienţii, companii, statul etc.

De asemenea, sunt disponibile şi soluţii neconvenţionale. Spre exemplu, OffGridBox este o soluţie excelentă pentru electrificarea zonelor rurale şi a zonelor izolate, dar şi în caz de dezastre. Aceasta constă într-un sistem compact, de dimensiunea unui mic container de transport, care include panouri solare, invertor şi acumulator, dar şi un sistem paralel care colectează apă curată.

Cum pot fi rezolvate problemele medicale care necesită acces la energie electrică? Există staţii de alimentare portabile, disponibile sub formă de valize medicale autonome care au fost utilizate cu succes.

De asemenea, alte abordări mult mai neconvenţionale pot fi aplicate în contextul lipsei accesului la energie. Un astfel de exemplu îl reprezintă maşina de spălat acţionată cu ajutorul piciorului, o soluţie extrem de utilă pentru zonele rurale din întreaga lume.

Cum poate România să abordeze problema accesului la energie? Este important să amintim că, deşi în România încă există câteva zeci de mii de gospodării fără acces la energie, problema este marginală în raport cu cea a sărăciei faţă de combustibil.

Există două categorii de populaţie fără acces la reţelele energetice:

• Unele zone situate la o distanţă relativ uşor de gestionat faţă de reţeaua electrică. Pentru acestea, conectarea la reţea este o necesitate, în timp ce investiţiile trebuie să fie socializate, adică incluse în tarifele de distribuţie şi transport pentru toţi clienţii.
• Retele off-grid. După cum am menţionat deja, cele mai interesate companii în ceea ce priveşte aceste soluţii sunt, de obicei, cele care activează în industria telecomunicaţiilor. Din acest motiv, finanţarea soluţiilor off-grid poate beneficia şi de implicarea altor actori din mediul de afaceri, precum şi de fonduri structurale şi cheltuieli publice.  

Un contract de furnizare a energiei nu ar trebui să fie diferit faţă de un contract de servicii de televiziune, de exemplu. Ar trebui să fie la fel de uşor ca încheierea unui contract de telefonie mobilă, fără obligaţia de a furniza atât de multe documente sau de a completa zeci de formulare.

Sărăcia faţă de combustibil. Recomandări şi bune practici

La sfârşitul lunii ianuarie 2018, Comisia Europeană a lansat Observatorul Sărăciei Energetice pentru Uniunea Europeană, o platformă care îşi propune să reunească cele mai bune practici de combatere a fenomenului, să sensibilizeze şi să "sprijine luarea deciziilor în cunoştinţă de cauză la nivel local, naţional şi la nivelul UE". Iniţiativa beneficiază de sprijin şi de un nivel semnificativ de atenţie de la Bruxelles. 

Un aspect important pe care l-a evidenţiat vicepreşedintele pentru Uniunea Energiei, Maros Sefcovic, a fost necesitatea definirii consumatorilor vulnerabili. Deşi a admis că o definiţie comună pentru consumatorii vulnerabili ar fi o abordare eronată, deoarece sărăcia energetică în sine este o realitate diferită pentru fiecare stat membru, el a recunoscut că cel mai important răspuns la sărăcia energetică este eficienţa energetică.

Într-adevăr, cheia pentru combaterea sărăciei energetice este o combinaţie de măsuri diferite, deja identificate de experţi. Acţiunile de combatere a fenomenului pot aduce beneficii măsurabile şi semnificative numai dacă sunt implementate simultan. Cele mai multe dintre ele sunt, într-adevăr, legate de eficienţa energetică.

În primul rând, având în vedere problemele numeroase şi complexe cu care se confruntă consumatorii vulnerabili, un ajutor financiar bine direcţionat rămâne o măsură necesară şi în anii următori.

Apoi, trecerea de la electrocasnicele vechi şi ineficiente la cele noi este un instrument important pentru combaterea sărăciei faţă de combustibil. Un parteneriat între stat (care poate susţine un astfel de program pe o anumită perioadă de timp), companiile de utilităţi (care pot factura rate cu dobândă zero în factura de energie electrică), instituţiile financiare (care vor găsi modelul financiar adecvat), împreună cu comercianţii şi producătorii, pot face într-adevăr diferenţa.

Nu este nevoie să menţionăm că ofertele atractive vor stimula cererea pentru electrocasnicele eficiente din punct de vedere energetic, ceea ce va genera mai multe locuri de muncă, venituri suplimentare la bugetul statului şi scăderea facturilor la energie. Unele modele de afaceri consideră chiar electrocasnicele drept active de închiriat, făcându-le disponibile clienţilor în schimbul unei taxe lunare pe durata utilizării.

Schimbarea becurilor vechi cu tehnologii LED noi poate avea un impact major asupra consumului lunar al gospodăriilor. Achiziţia poate fi făcută şi în rate fără dobândă ce pot fi achitate pe factura de energie, iar statul poate, de asemenea, să instituie o schemă de subvenţionare.

În India, statul a făcut acest lucru şi a început un program în 2015, ceea ce a contribuit la scăderea drastică a costurilor tehnologiei. Aceasta se traduce în economii de energie de miliarde de dolari. [3] Mai mult, unele studii indică faptul că, începând cu 2010, costurile cu tehnologia LED au scăzut cu cel puţin 95% [4].

Un program amplu de izolare a blocurilor de locuinţe, nu numai cele poziţionate pe bulevardele principale, va ajuta foarte mult locuitorii să menţină locuinţele încălzite corespunzător, cu beneficii atât din punct de vedere tehnic, cât şi financiar.

Mitul care perpetuează ideea că tehnologia şi digitalizarea sunt în beneficiul exclusiv al oamenilor înstăriţi ar trebui să fie demontate. Spre exemplu, tehnologia contoarelor inteligente. Acest tip de tehnologie permite clienţilor vulnerabili să-şi monitorizeze consumul în timp real, ajutându-i să înţeleagă măsurile de bază privind eficienţa energetică şi schimbarea comportamentului lor, precum şi anticiparea nivelului facturii.

În plus, flexibilitatea plăţilor este o necesitate pentru consumatorii vulnerabili. Având posibilitatea (consfinţită şi prin reglementări) să negocieze o taxă lunară fixă, în loc să plătească facturi relativ scăzute în perioada de vară şi facturi foarte mari în timpul iernii, clienţii ar putea să îşi estimeze cheltuielile şi să reducă nivelul datoriilor.

Deşi acestea sunt doar câteva exemple, utilizarea combinată a acestor măsuri poate reduce costul facturii la energie la jumătate.

Franklin D. Roosevelt spunea că „adevăratul test al progresului nostru nu constă în capacitatea de a îi face pe cei înstăriţi să prospere şi mai mult; ci în capacitatea noastră de a oferi suficient celor care au prea puţin“. În această notă, o societate care îi ignoră pe cei lipsiţi de resurse este ea însăşi o societate săracă.

Bibliografie

[1] economist.com/news/special-report/21731042-road-ubiquitous-electricity-africa-might-leapfrog-straight-cheap-renewable
[2] theconversation.com/empowering-the-powerless-lets-end-energy-poverty-83628
[3] blog.vtacexports.com/led-industry-news/is-a-subsidy-on-led-lighting-economically-viable
[4] theconversation.com/empowering-the-powerless-lets-end-energy-poverty-83628