Românii, cei mai credincioşi din Europa. Practica, însă, ne omoară

Românii, cei mai credincioşi din Europa. Practica, însă, ne omoară

64 la sută dintre români se declară credinciosi

România este cea mai religioasă ţară din Europa, 64% din populaţie afirmându-şi credinţa absolută în Dumnezeu, conform unui studiu realizat în 34 de ţări de către Centrul de Cercetare Pew din Statele Unite.

Dincolo de nivelul de încredere „absolută”, o altă cercetare mai veche arată că procentul românilor care cred într-o anumită măsură în Dumnezeu ajunge la 95% din populaţia ţării.

Drumul lung de la credinţă la practică

Cu toate acestea, practica religioasă propriu-zisă se regăseşte la cote mai scăzute – 50% din români afirmă că merg la slujbele de la biserică cel puţin o dată pe lună, iar 44% spun că se roagă zilnic, procente similare cu cel de 50% al românilor adulţi care se declară „foarte credincioşi”. Locul secund din clasament este ocupat de Armenia. Pe locul trei se află Georgia, urmată de Grecia, pe patru şi Moldova pe locul cinci. La polul opus, cea mai „necredincioasă” ţară este Estonia. Danemarca, Cehia, Suedia şi Belgia sunt şi ele printre statele în care cultele religioase se află într-o accentuată cădere în desuetudine, având în vedere că doar unul din zece adulţi spun că sunt credincioşi. Discrepanţele serioase între credinţa declarativă şi participare la rigorile religiei formale poate fi pusă, cel puţin în parte, pe cotele tot mai scăzute de încredere în Biserică din ultimele trei decenii. În ultimele sondaje ale încrederii românilor în diferite instituţii publice, Biserica se menţine în jurul procentului de 50%, o scădere semnificativă faţă de perioada de glorie din anii 1990.

Ţările cu cifre ridicate atunci când vine vorba de procentul din populaţie care-şi declară credinţa în Dumnezeu nu par să cunoască, însă, şi o prea mare deschidere către alte religii decât cea majoritară a ţării ori moduri de viaţă care nu sunt conduse după norme. Mai exact, în ţările din Europa Centrală şi de Est în care credinţa în Dumnezeu continuă să primeze, populaţia pare şi mai puţin deschisă faţă de musulmani şi evrei, de persoanele cu altă orientare sexuală şi se opun căsătoriei între persoane de acelaşi sex  dar şi întreruperii de sarcină, arată un studiu realizat de Centrul de Cercetare Pew, între anii 2015-2017, la care au participat 56.000 de adulţi  din 34 de ţări. Aşadar, doar 29% din români ar accepta un musulman în familie, în timp ce 39% au spus că ar accepta un evreu în cadrul familiei. În zonele vestice şi nordice ale continentului, însă, lucrurile arată diferit. Spre exemplu, 83% din finlandezi ar accepta ca un musulman să facă parte din familiile lor. Cei care se opun cel mai mult ideii de a avea în familie un musulman sau un evreu sunt armenii, urmaţi de cehi, slavi şi lituanieni. 

Un alt aspect important al studiului îl reprezintă importanţa religiei în viaţa publică. Astfel, religia este considerată o componentă-cheie a identităţii naţionale de către est-europeni, în special. 82% din armeni spun că religia este importantă pentru identitatea naţională, urmaţi de georgieni (81%) şi sârbi (78%). 74% din români consideră că religia şi identitatea naţională sunt interconectate. La polul opus, în ţările din Europa de Vest, oamenii nu simt că religia îi defineşte: doar 11% din letoni şi doar 16% din suedezi şi estonieni cred că religia este importantă pentru identitatea lor. 

Mai mult declarăm, decât ne închinăm 

„Dezlipirea” religiei de celelalte aspecte publice este dificilă pentru români pentru că înclinarea către credinţă şi o puternică influenţă a Bisericii în educaţie a primat în istoria ţării. „Când în Europa de Vest apăreau primele universităţi, în secolul al XI-lea, noi nu aveam decât biserici. Primul liceu construit în spaţiul românesc este abia în secolul al XIX-lea. În plus, elita românească a fost compusă, secole de-a rândul, din clerici. Aşa că e de înţeles existenţa unor elemente culturale din prezent:  preotul, considerat înţeleptul satului şi respectul faţă de figurile bisericeşti, confundat adesea cu umilinţa”, a explicat sociologul Gelu Duminică. 

Dincolo de „moştenirea” istorică, ce face sau nu face statul în prezent îi  „condamnă” pe oameni să recurgă la religie, ca unic salvator, mai arată expertul. „Eşecul statului, de a oferi dezvoltare cetăţenilor săi, creşte aşteptarea de la Dumnezeu. Nu ai în cine să crezi, aşa că pui speranţa pe seama lui Dumnezeu.  Implicaţia bisericii ortodoxe române în marile mişcări sociale, precum comunismul sau Referendumul pentru familie sau campaniile electorale”, mai arată Duminică. 

Despre faptul că mulţi dintre români declară că sunt credincioşi, dar mai puţini sunt cei care şi practică în viaţa de zi cu zi, sociologul arată că „adevărata credinţă nu se arată în declararea pioşeniei, ci atunci când practicăm cuvântul lui Dumnezeu. Dă bine să spui că eşti religios şi apoi să înjuri romii, să urăşti săracii sau să înveninezi (...) Dogma ortodoxă e o dogmă frumoasă, o dogmă a iubirii, care, din păcate, este uitată atunci când trebuie să o punem în practică”. 

Totodată, aproximativ 11% din români au o altă religie decât cea ortodoxă, iar o parte semnificativă a unui adevărat reviriment al practicii religioase în România poate fi pusă pe seama ascensiui tot mai mari a neo-protestantismul. „Acesta vine cu un cuvânt al lui Dumnezeu mai pe înţelesul oamenilor, solidaritate mai puternică, însă şi cu un conservatorism mai puternic decât biserica ortodoxă”, a explicat Duminică modul în care cultul câştigă tot mai mulţi adepţi.  Nivelul de educaţie joacă un rol important în cum este religia înţeleasă şi pusă în practică, este de părere sociologul. 

Catedrala Mântuirii Neamului, emblemă a celei mai religioase ţări europene

Referendumul pentru familie, susţinut foarte puternic de diferite culte neoprotestante, dar şi de Biserica Ortodoxă,  a venit şi a trecut fără să lase vreo amprentă asupra normelor constituţionale din România, dar un alt mare proiect religios va trona întru eternitate pe cerul Capitalei: Catedrala Mântuirii Neamului. Construcţia în sine poate stârni, desigur, dispute estetice între diferite grupuri din societate, dar sursa principală a controverselor rămâne finanţarea publică semnificativă oferită de autorităţi pentru ridicarea edificiului. În timp ce BOR susţine lapidar că alocările nu au depăşit 110 milioane de euro, investigaţii realizate de jurnaliştii proiectului „Să fie lumină” arată că virarea de bani publici către proiectele de construcţie ale Catedralei începe din 1996, când 200 de milioane de lei vechi finanţau primele studii şi proiecte tehnice şi ajunge uşor în deceniile următoare în jurul sumei de 121 de milioane de euro. Crucial pentru înţelegerea în context a acestei cifre este menţiune că suma nu include şi diferite terenuri retrocedate. 

Campioana finanţării rămâne, însă, Primăria Generală condusă de Gabriela Firea. În februarie 2018, 3 milioane de euro se duceau către finanţarea Catedralei, după ce anul 2017 aducea în vistieria BOR destinată construcţiei alte 4,5 milioane. „Trebuie să avem respect faţă de aceste valori spirituale, de identitate naţională. Nu e o biserică oarecare, e ceea ce lăsăm în urmă copiilor noştri”, declara atunci Gabriela Firea.

Crucea din lemn ridicată la „indicaţiile“ lui Arsenie Boca

Un militar pensionar a construit pe un deal din satul prahovean Nucet o cruce de lemn înaltă de 37 de metri. Construcţia poate fi zărită la 900 de metri altitudine pe o culme cunoscută printre localnici drept „Dealul lui Dumnezeu“. Iniţiatorul proiectului, Bogdan Dumitru, spune că, după o vizită la mormântul părintelui Arsenie Boca, a avut un vis în care i-a apărut exact locul şi felul în care trebuie să arate monumentul. Fostul militar a făcut singur proiectul şi a început să lucreze la asamblarea crucii în 2018, ajutat de doi tineri din sat. Monumentul a fost sfinţit pe 14 noiembrie 2019, chiar dacă braţele n-au fost încă finalizate. Un sobor de 20 de preoţi a urcat în vârf de munte pentru a oficia slujba. Mai mulţi oameni din zonă au mers deja acolo în pelerinaj. A devenit oficial cea mai înaltă cruce de lemn ridicată în România. (Diana Frîncu)



Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: