RAPORT INS: Cu cât trăiesc mai mult femeile decât bărbaţii şi care sunt bolile fatale care fac cele mai multe victime

RAPORT INS: Cu cât trăiesc mai mult femeile decât bărbaţii şi care sunt bolile fatale care fac cele mai multe victime

INS arată că mortalitatea feminină a avut valori superioare celei masculine în cazul bolilor aparatului circulator şi a bolilor endocrine, de nutriţie şi metabolism FOTO Shutterstock

Potrivit unui raport recent al Institutului Naţional de Statistică, speranţa de viaţă la naştere a românilor a crescut uşor, în 2013, faţă de 2008 şi de 2012. Bolile de inimă şi cancerele rămân, în continuare, principalele patologii care provoacă decesul românilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Speranţa de viaţă a românilor este în creştere faţă de anii precedenţi, dar diferenţa pe sexe se menţine, femeile având o durată medie a vieţii cu 7 ani mai mare decât bărbaţii. Aşa arată cel mai recent raport al Institutului Naţional de Statistică (INS), „Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă”, document care atestă că bolile cardiovasculare continuă să facă ravagii printre români, fiind ucigaşul numărul unu.

Starea de sănătate din ultimii doi ani a fost direct influenţată şi de lipsa personalului medical, România numărându-se printre statele europene care înregistrează deficit major de medici şi asistenţi medicali la suta de mii de locuitori.

Speranţa de viaţă din România, mică faţă de cea din UE

În anul 2013, speranţa de viaţă la naştere a ajuns la 74,7 ani, în creştere cu 1,71 faţă de anul 2008, subliniază specialiştii INS. „După 2008, durata medie a vieţii a crescut uşor, dar constant, pentru ambele sexe. Deşi speranţa de viaţă scade odată cu vârsta, diferenţele pe sexe se menţin superioare la femei pe tot parcursul vieţii”, se arată în raport. Acelaşi document arată că Malta şi Suedia sunt în topul ţărilor cu cea mai mare speranţă de viaţă sănătoasă, atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei.

„Chiar dacă speranţa de viaţă la naştere pare să fi crescut, România continuă să fie în urma ţărilor europene din acest punct de vedere. Nu ne apropiem încă de media europeană. Vorbim de un cumul de factori: lipsa de acces la tratament, lipsa screeningului pe anumite patologii cum este cancerul de col uterin şi, nu în ultimul rând, lipsa de informare. Suntem cel mai puţin informat popor din Uniunea Europeană din punct de vedere al sănătăţii, asta e foarte grav”, a explicat Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Boli Cronice din România (APCR).

Bolile de inimă şi tumorile omoară românii pe capete

Potrivit acestuia, nu doar bolile cardiovasculare ucid românii pe capete, ci şi diferitele tipuri de cancer. De altfel, studiul INS din 2015 confirmă faptul că tumorile sunt ucigaşul numărul doi în România, cu peste 1.500 de decese la suta de mii de locuitori. Cu toate acestea, în anul 2013 rata mortalităţii a scăzut uşor la bărbaţi, însă a înregistrat o creştere uşoară la femei.

„Românii nu au acces la investigaţii cum sunt RMN-ul sau computerul tomograf.  Între timp, boala avansează, tratamentul nu vine la timp, iar pacientul moare cu zile. Realitatea este una dură. Oamenii nu merg la medic, iar dacă ajung la doctor, stau la cozi care îi determină să renunţă la tratament. Este dificil să vorbim de o îmbunătăţire a sistemului de sănătate. Prigoana care s-a îndreptat asupra medicilor nu face decât să înrăutăţească starea actuală din sistem, pentru că specialiştii pleacă pe capete, iar pacienţii nu au acces la ei”, a completat reprezentantul pacienţilor.

Mai multe decese în mediul rural

Pe de altă parte, statisticile INS arată că, faţă de anul 2012, în 2013 numărul deceselor a scăzut, atât în mediul rural, cât şi în mediul urban, decesele de la sate continuând să înregistreze valori mai mari decât cele din mediul urban.

„Mortalitatea feminină a avut valori superioare celei masculine în cazul bolilor aparatului circulator şi a bolilor endocrine, de nutriţie şi metabolism. Pentru celelalte cauze de deces se manifestă o supramortalitate masculină”, se mai arată în raportul „Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă”.
 
România, printre ţările europene cu cei mai puţini medici

România este unul dintre statele europene care înregistrează un deficit major în ceea ce priveşte personalul medical. Spre deosebire de spitalele judeţene, unde numărul doctorilor e aproape suficient, medicii şi asistenţii medicali sunt din ce în ce mai puţini în unităţile medicale orăşeneşti, arată raportul „Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă”, elaborat de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În anul 2011, în România reveneau 208 medici şi 66 de stomatologi la suta de mii de locuitori. La nivel european, în urma ţării noastre s-a situat Polonia, unde existau 239 de medici, respectiv 36 de dentişti la suta de mii de locuitori. La polul opus, sistemul de sănătate cu cei mai mulţi specialişti este cel din Grecia, unde la suta de mii de locuitori s-au înregistrat 614 medici şi 128 de stomatologi, notează studiul INS.

Specialiştii şi pacienţii susţin, la unison, că migraţia medicilor şi asistentelor din România către alte state europene, unde salariile sunt şi de şapte ori mai mari, va continua în viitorul apropiat. Cei care au de pierdut sunt bolnavii, subliniază Cezar Irimia, preşedintele APCR. „La un moment dat, aveam un deficit de 40.000 de salariaţi în sistemul de sănătate. În astfel de condiţii este imposibil să beneficiezi de asistenţă medicală de calitate”, a explicat reprezentantul pacienţilor.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările