Motivele pentru care românii ocolesc mersul la medic sau la spital

Românii nu se înghesuie să meargă la medic pentru consultaţii preventive. Patru din zece nu au trecut pragul niciunui cabinet anul trecut, situaţia fiind şi mai dezastruoasă în mediul rural, unde sunt puţini doctori.

Statistică alarmantă în România: patru din zece români nu s-au dus deloc la medic în ultimul an. Concluzia se desprinde din cele mai recente statistici furnizate de Eurostat. Mai rău decât noi stau doar grecii şi bulgarii, care merg la consultaţii chiar mai rar decât o fac românii. 

Concret, 40% din români nu au trecut pragul unui cabinet medical, tendinţă care se regăseşte, în mod surprinzător, mai mult în rândul tinerilor cu studii superioare. 

„O persoană tânără, care nu are niciun fel de simptomatologie sau nu dezvoltă probleme de sănătate nu concepe, din păcate, o prezenţă la medic. De asemenea, programele de screening şi programele de educare a publicului larg în România nu funcţionează. Oamenii încă nu înţeleg că ar trebui făcut un control anual, chiar şi la tineri, pentru că medicii pot găsi elemente care nu sunt conştientizate de pacienţi”, a explicat medicul Gindrovel Dumitra, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF).

Tinerii preferă să apeleze la internet

Potrivit acestuia, un alt motiv pentru care prezenţa la medic este scăzută ţine şi de lipsa unor reglementări foarte clare în domeniu, ceea ce face ca persoanele tinere să amâne să meargă la medic, pentru profilaxie, aşa cum se întâmplă în alte state, care obligă asiguraţii să meargă cel puţin la controale medicale anuale. 

„Una e când depistezi un cancer de col uterin în etapa infraclinică şi te adresezi cu un tratament specific care vindecă leziunea respectivă şi alta e să găseşti pacienta cu o leziune după ce apar simptomele, când tratamentul este unul paleativ”, a completat medicul de familie.

Cozile interminabile la medicii de familie sau la medicii specialişti sunt alte motive pentru care românii amână vizita medicală. Ba mai mult, cei care locuiesc în mediul rural nici măcar nu au acces la asistenţă primară, susţine şi Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor Cronici din România (APCR). 

„Statisticile Eurostat nu mă miră. La asta a dus faptul că avem un deficit major de cadre medicale şi de medici în mediul rural. În primul rând, cozile interminabile la medicii de familie şi la medicii specialişti determină oamenii să recurgă la automedicaţie. În al doilea rând, situaţia socio-economică a României şi a românilor îi îndepărtează din ce în ce mai mult de educaţie şi de sănătate. În al treilea rând, chiar dacă situaţia îi impune să se prezinte la medic, are de luptat cu sistemul: trimiteri medicale, adeverinţe, nu găseşte loc la investigaţii, bani nu are să şi le plătească şi renunţă să se mai prezinte la medic”, a explicat Irimia. 

Românii se tem de infecţiile din spitale

Reprezentantul pacienţilor a mai spus că un alt motiv pentru care românii se tem să ajungă în spital e legat de infecţiile intraspitaliceşti. „Se gândesc că ajung să se interneze cu o boală şi pleacă cu trei”, a spus preşedintele APCR. De altfel, cel mai recent sondaj făcut de Biroul de Cercetări Sociale evidenţiază că infecţiile intraspitaliceşti şi şpaga sunt considerate cele mai mari probleme ale sistemului de sănătate, la ora actuală. 

Concret, 24% din românii care au răspuns sondajului consideră şpaga din spitale ca fiind o problemă majoră iar 20% din ei au ales infecţiile din spitale ca reprezentând un real pericol în sistem. Investiţiile insuficiente sunt pe locul trei în clasament. Printre problemele identificate de românii care au răspuns la sondaj se numără lipsa personalului calificat, slaba organizare a instituţiilor medicale, precum şi lipsa prevenţiei. 

Spitalele regionale, doar un vis frumos

De asemenea, sondajul notează că în privinţa condiţiilor din spitale, 42% din repondenţi spun că acestea au rămas la fel ca acum doi ani. Doar 23% spun că lucrurile s-au îmbunătăţit iar condiţiile sunt diferite decât erau în urmă cu doi ani. Legat de Institutul Cantacuzino, 53% din respondenţi sunt de părere că activitatea acestuia nu va fi repornită, aşa cum s-a promis în programul de guvernare.

Mai mult, sub 10% din români consideră că cele patru spitale regionale promise în programul de guvernare chiar vor fi construite. În ceea ce priveşte spitalul republican promis în Bucureşti, procentul celor care cred că el va fi construit este şi mai mic. Doar 5% din respondenţi consideră că unitatea sanitară va fi construită în viitorul apropiat, în timp ce 26% spun că este probabil ca spitalul să fie realizat iar 42% spun că unitatea sanitară nu va fi construită.