Infrastructura rurala din Romania - sub nivelul tuturor tarilor balcanice

Agricultura romaneasca ridica probleme mai grave decat in oricare dintre statele candidate sau noi membre UE, atat din punct de vedere al numarului populatiei care activeaza in sector si al

Agricultura romaneasca ridica probleme mai grave decat in oricare dintre statele candidate sau noi membre UE, atat din punct de vedere al numarului populatiei care activeaza in sector si al participarii la formarea PIB, cat si al structurii faramitate a terenului care impiedica performanta. Potrivit unui studiu al Centrului Roman pentru Politici Economice, aproape 15% din PIB se formeaza in agricultura, in timp ce numarul persoanelor care lucreaza pamantul se apropie de 40% din populatia activa. Din multe puncte de vedere, infrastructura rurala se gaseste sub gradul de dezvoltare din celelalte state balcanice. "Nici o tara, nici macar Polonia, nu a avut o situatie atat de dramatica in domeniul agriculturii", a afirmat economistul Valentin Lazea. Desi cu un nivel foarte ridicat de penetrare a energiei electrice, spatiul rural se afla pe ultimul loc intre statele balcanice in ceea ce priveste accesul la apa curenta si instalatii sanitare si putin peste Albania si Turcia la nivelul infrastructurii rutiere.
Ultimul loc si la speranta de viata la sate
Statisticile plaseaza Romania in partea de jos a clasamentului si in ceea ce priveste serviciile sanitare, incidenta tuberculozei fiind cea mai ridicata din regiunea balcanica, alaturi de rata mortalitatii materne, dubla fata de Albania. In acelasi timp, speranta de viata in mediul rural este mai scazuta, Romania impartind ultimul loc cu Turcia. Problema principala o reprezinta insa numarul mare de lucratori agricoli si dispersia accentuata a terenurilor. Agricultura de subzistenta va pune Romania in situatia de a beneficia de foarte putine fonduri europene. Politica UE este de a sprijini fermele de peste 15 hectare sau fermele intre 3 si 15 hectare (semisubzistenta) care prezinta planuri de afaceri, pentru a demonstra capacitatea comerciala. In Romania, 67% din gospodariile agricole au sub 3 hectare.
Subventiile actuale ar trebui eliminate
Studiul propune unele solutii, printre care infiintarea unui comitet interministerial coordonat de Ministerul Agriculturii, similar celui din domeniul integrarii europene. Una dintre propuneri vizeaza eliminarea din circuitul agricol a persoanelor care au implinit varsta de pensionare. Astfel, agricultorii de peste 60 de ani ar trebui incurajati sa cesioneze pamantul unei agentii de comasare, in schimbul majorarii pensiilor la un nivel decent, in jur de 70 de euro. Aproximativ 80% din sumele necesare pentru ridicarea nivelului pensiilor agricultorilor ar putea fi asigurate prin eliminarea subventiilor de doua milioane de lei pentru un hectar. Forma actuala de ajutor nu incurajeaza performanta si perpetueaza o structura ineficienta, cu parcele de dimensiuni reduse. Completarea sumelor necesare majorarii pensiilor ar urma sa fie acoperita de incasarile din concesionari. Prin aceasta masura, ar iesi din circuitul agricol peste un milion de persoane, care ar disponibiliza pentru constituirea fermelor mari o suprafata estimata la doua milioane de hectare. In acelasi timp, ar putea fi elaborate programe de migratie a fortei de munca, in colaborare cu sectorul privat. Potrivit datelor statistice si contrar perceptiei generale, 80% din lucratorii romani din strainatate provin din mediul rural. O analiza a comportamentului arata ca migratia nu presupune efort bugetar din partea statelor din Uniunea Europeana. Fata de emigrantii din mediul urban, cu un numar redus de plecari pentru a munci, cei din mediul rural au iesiri repetate, fara intentia de a se stabili in strainatate.