Etichetele românilor: de ce moldovenii au zâmbetul sub mustaţă, bănăţenii sunt recunoscuţi ca zgârciţi, iar ardelenii şochează prin calm

Harta României realizată pe etamină. FOTO Adevărul

Rivalităţile dintre locuitorii regiunilor istorice ale României nu sunt de azi, ci de la Unirea Principatelor încoace. Locuitorii fiecărei zone a României au anumite etichete care dăinuiesc de zeci sau sute de ani. Bucureştenii sunt văzuţi de cei din partea de vest a ţării ca nişte „Mitici” lipsiţi de maniere, în timp ce bănăţenii sunt consideraţi zgârciţi şi mândri. Pe de altă parte, moldoveanul este ospitalier şi vesel.

Sociologii susţin că este normal într-o societate să existe asemenea stereotipuri. „Atunci când ai la dispoziţie foarte puţine detalii despre o persoană, te raportezi la informaţiile despre regiune”, explică sociologul Alfred Bulai.

„Mitică” bucureşteanul şmecher

Războiul etichetelor dintre bucureşteni şi locuitorii din partea de nord-vest a ţării datează de când România era împărţită în regiuni. Pentru ei, bucureştenii sunt nişte „Mitici” lipsiţi de maniere, desprinşi parcă din schiţele lui Caragiale.

Cert este că un „Mitic” va căuta să fie în pas cu moda şi va ţine să se afirme în cele mai noi locuri.„Mitică este un migrator, dacă în urmă cu ceva vreme el se afirma în cluburile din Dorobanţi, acum a migrat în Centrul Istoric, unde va rămâne cel puţin zece ani. El este o persoană mondenă, care ştie tot ce mişcă în oraş în materie de modă, baruri sau cluburi”, povesteşte sociologul, Lazăr Vlăsceanu.

Pentru cei mai mulţi ardeleni, Mitică este genul de om descurcăreţ şi viclean. „Este genul care se zbate să obţină un bilet în plus, repezit, care nu stă la coadă”, explică Lazăr Vlăsceanu, Profesor Universitar Doctor la Facultatea de Sociologie. Distincţia dintre Ardeal şi Bucureşti este dată în special de doctrina lui Mitică, care este o persoană care nu îşi ţine cuvântul dat, şi foarte versatil.

Bănăţeanul este zgârcit, dar gospodar

Sociologul Marius Matichescu consideră că etichetele românilor din regiunile ţării nu mai sunt în totalitate valabile, globalizarea atât de discutată în ultima vreme având efecte şi la nivel de regiuni ale aceluiaşi stat. „Aceste coduri sociale se bazează pe adevăruri valabile la un moment dat, însă dat fiind faptul că migrarea locuitorilor dintr-o zonă în alta a fost tot mai accentuată în ultimele decenii, aceste lucruri se pierd, se estompează. La nivelul Uniunii Europene au existat politic de conservare, însă au renunţat când şi-au dat seama că ar fi prea costisitor”, a spus sociologul.

Rădăcinile mândriei bănăţene, cea mai cunoscută „etichetă” a locuitorilor din această zonă, pot fi găsite încă de acum sute de ani. „Bănăţeanul este mai econom, dacă vrei, pentru că a trebuit să plătească biruri tuturor imperiilor care au trecut pe aici de-alungul secolelor. După venirea habsburgilor, a învăţat să se chivernisească, să nu arunce banul aiurea, unii au învăţat chiar să strângă, la 1919 era cea mai bogată regiune din ţară”, este de părere istoricul Ioan Haţegan. 

Moldoveanul, cu zâmbetul sub mustaţă

Când vine vorba la Moldova, gândul duce la Ştefan cel Mare, la Ion Creangă, la salba de mănăstiri, dar şi la sutele de mii de moldoveni plecaţi, de sărăcie, la muncă în Spania şi în Italia şi la copiii rămaşi în urma lor în ţară, în grija bunicilor.Moldoveanul zice despre sine că-i ospitalier, că-i credincios, că-i vesel şi că-i place viaţa, că s-a născut într-o regiune care musteşte de talent şi care-a dat nume mari, în toate domeniile, mai cu seamă în cel artistic.

Cele mai multe dintre stereotipurile referitoare la moldoveni au pornit din zona Ardealului. Pentru că acolo au ajuns, în „epoca de aur”, sumedenie de moldoveni, urmare a industrializării masive a oraşelor transilvănene şi a nevoii crescânde de forţă de muncă. Din această perioadă datează, de altfel, şi cel mai cunoscut banc cu moldoveni: „Cică de ce le zice sârme la moldoveni? ”

Ardeleanul este considerat cinstit şi harnic

Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) a relizat în 2011 un studiu în care s-a abordat modul în care sunt priviţi ardelenii de către românii din celelalte regiuni ale ţării. La întrebarea ce trãsãturã care îi deosebeşte de restul românilor au transilvãnenii, respondenţii au răspuns: patriotism 12%, cinstea/corectitudinea – 8 %, hărnicia 7%, sunt mai uniţi – 5%, sunt calculaţi/disciplinaţi – 5% şi calmul – 4%.

În viziunea românilor din zona de Sud, Bucureşti şi Dobrogea, ardelenii  au ca trăsături principale calmul, sunt civilizaţi, patrioţi, naţionalişti. Moldovenii cred despre ardeleni că sunt uniţi, occidentali, cetăţeni maghiari, păstrează tradiţiile.

Dobrogea, o minune etnologică

Dobrogea, tărâmul dintre Dunăre şi Marea Neagră, este un conglomerat etnic, în care trăiesc laolaltă: români, aromâni, bulgari, turci, tătari, ţigani, evrei, greci, armeni, ruşi, lipoveni, ucraineni, găgăuzi, germani, italieni, albanezi, sârbi, unguri etc.
Psihologul Filaret Sîntion numeşte Dobrogea o minune etnologică. „Cum trăiesc în America toate popoarele de pe glob, aşa a reuşit să Dobrogea să asimileze aceste naţii. Este o minune etnică să vieţuiască aici în bună vecinătate 18 naţii ale pământului“, spune specialistul.

Românii au împrumutat expresii ale conlocuitorilor. Nu întâmplător, la Constanţa se vorbeşte mai des decât în alte părţi ale ţării despre ecumenism. Aici a fost înfiinţat de bisericile ortodoxe, catolice şi musulmane „Forumul celor trei religii“, în care liderii religioşi îşi aduc credincioşii împreună.

Grupaj realizat cu sprijinul corespondenţilor "Adevărul": Remus Florescu, Bogdan Păvăloi, Vali Silaghi, Cezar Pădurariu, Sinziana Ionescu.