Cum se informau oamenii în trecut şi de unde îşi iau ştirile în prezent

Mass-media a cunoscut o evoluţie semnificativă, mai ales în ultimii ani, datorită dezvoltării tehnologiilor moderne.

În prezent, cei mai mulţi oameni au telefoane mobile, cu ajutorul cărora află mai uşor informaţii, indiferent în ce colţ al lumii s-ar afla, iar reţelele sociale au jucat un rol important în schimbarea modului în care este percepută ideea de ştire.

De-a lungul timpului, mijloacele de informare în masă au întâmpinat fel şi fel de probleme şi acuzaţii. De la ideea că mass-media controlează minţile oamenilor şi difuzează ştiri părtinitoare până la reclamaţii privind calitatea slabă a informaţiilor. În prezent, datorită dezvoltării tehnologiilor de comunicare, oamenii pot găsi mai uşor informaţiile, spre deosebire de cei din generaţiile anterioare.

De la presa scrisă, radio şi TV la site-urile de ştiri şi informaţiile de pe reţelele sociale, iată cum a evoluat mass-media:

Presă scrisă

La început, informaţiile ajungeau la oameni prin intermediul presei scrise. Hârtia a fost inventată în China, în jurul anului 100 î.e.n, dar au trebuit să treacă încă 1.500 de ani până când Johannes Gutenberg a construit prima presă tipografică, iar din acel moment cărţile puteau fi publicate în masă.

Primul ziar a apărut la începutul secolului al 17-lea, dar nu avea foarte mulţi cititori, pentru că erau prea puţini oameni alfabetizaţi. Amploarea mass-media a crescut direct proporţional cu numărul celor care au învăţat să citească. Astfel, ziare precum The Times of London au început să capete notorietate.

Ulterior, fotografia a schimbat felul în care era percepută presa. În 1862, Matthew Brady a prezentat o expoziţie cu fotografii din Războiul civil. The New York Times scria că Brody „a adus acasă la noi realitatea teribilă a războiului“. La sfârşitul secolului al 19-lea, noile tehnologii au permis ziarelor să publice şi fotografii.

De asemenea, cititorii aveau nevoie şi de divertisment, iar Joseph Pulitzer şi ziarul New York World le-a dat ceea ce şi-au dorit. Cu un tiraj de 600.000 de exemplare, în ziar erau publicate pe prima pagină articole senzaţionale, de tip tabloid. Stilul acesta de a prezenta ştirile, cu titluri care să atragă cititorii, este cunoscut astăzi ca „jurnalismul galben“.

Radio

Ştirile la radio au apărut în anii 1920. Odată ce audienţa radiourilor creştea, politicienii au realizat că acesta este un mediu prin intermediul căruia pot ajunge la public într-o manieră personală. Franklin D. Roosevelt a devenit cunoscut pentru valorificarea puterii politice a radioului. El şi-a susţinut primul discurs la radio la opt zile de la preluarea preşedinţiei americane. 

Odată cu apariţia televiziunii, ştirile radiofonice au pierdut teren, dar radioul a rămas popular pentru muzica pe care o difuza, talk-show-urile educative şi transmisiunile sportive.

Televiziune

Televiziunea a schimbat pentru totdeauna faţa jurnalismului. Chiar mai mult decât radioul, televiziunea le-a permis politicienilor se stabilească un contact personal cu cetăţenii. Înainte de acest mijloc de informare, puţini votanţi aveau şansa de a observa un candidat la o funcţie publică vorbind şi răspunzând întrebărilor în cadrul unui interviu. Astăzi, oricine poate decodifica limbajul corpului şi tonul unui om politic, astfel încât să-şi dea seama dacă este sincer sau nu.

Noile media

Extinderea internetului în anii 2000, dezvoltarea dispozitivelor mobile şi a platformelor media digitale au reprezentat o nouă schimbare în istoria jurnalismului. Astăzi, informaţia este la un click distanţă faţă de utilizator. Însă acest lucru îi poate determina pe cetăţeni să atingă un nivel ridicat de saturaţie şi să renunţe la ştiri în totalitate. Totodată, noile mijloace de informare au schimbat şi felul în care oamenii îi percep pe politicieni.

Internetul a devenit o sursă gigantică de informaţii, dar în viitor acesta poate intra în categoria denumită astăzi „old media“, odată ce o altă tehnologie îi va lua locul.