Consilierea scolara e doar o formalitate

Elevii isi destainuiesc dramele, dar nimeni nu ii poate ajuta

Cei care pot oferi asistenta atat elevilor, cat si profesorilor sau parintilor sunt consilierii scolari. Cu acestia tinerii pot discuta problemele cu care se confrunta, atat la scoala, cat si in familie sau in afara ei. Insa, desi functioneaza deja de cativa ani, cabinetele de consiliere si disciplina scolara cu acelasi nume castiga greu teren. Una dintre cauze ar fi aceea ca, in Bucuresti, de pilda, nu exista in cadrul Inspectoratului Scolar un inspector de specialitate care sa ii sprijine pe profesorii psihologi si psihopedagogi si sa coordoneze in cunostinta de cauza activitatea lor. La neajunsurile administrative se adauga faptul ca Centrul Municipal de Asistenta Psihopedagogica din Bucuresti, care coordoneaza cabinetele de consiliere, functioneaza intr-o sala de clasa a unei scoli, fara sa aiba macar un post telefonic propriu si cu aparatura veche de cand lumea. In plus, in unitatile de invatamant unde exista mai putin de 800 de elevi nu se pot infiinta astfel de cabinete, iar unde numarul este mai mare, consilierul nu poate dedica suficient timp fiecaruia dintre ei. In schimb, acolo unde pragul minim de elevi este depasit, de multe ori directorii nu accepta infiintarea unui cabinet, preferand sa creada ca "la noi nu sunt probleme, n-avem nevoie". La randul lor chiar, parintii se opun cursurilor optionale de consiliere pentru ca si ei vad invatarea la scoala ca pe o acumulare de informatie si atata tot: "mai bine sa faca matematica, e mai practica". Cu toate acestea, din marturiile pe care le vom prezenta este evident ca, urgent, consilierea trebuie sa devina, in scoala, un real suport pentru elevi si nu doar o disciplina bifata din curricula.