Cât zahăr poţi consuma zilnic fără să devină nociv. Alimente al căror conţinut de zahăr nu este evident
0
Cu un consum anual de 30 de kilograme de zahăr pe cap de locuitor, România este printre campioanele Europei la diabet, obezitate şi boli de inimă. Specialiştii atrag însă atenţia că zahărul face parte din alimentaţia zilnică şi că mai toate produsele din comerţ în conţin, sub o denumire sau alta.
Românii sunt campioni europeni la consumul excesiv de zahăr, depăşind cu mult limitele impuse de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, respectiv trei lunguriţe pe zi. Iar consecinţele sunt dezastruoase: diabetul zaharat este tot mai prezent, obezitatea şi supraponderea afectează din ce în ce mai mulţi români, inclusiv copiii. Iar specialiştii atrag atenţia că zahărul este, de fapt, ascuns în majoritatea produselor de pe piaţă, sub diferite denumiri. Tocmai din acest motiv, necunoscând ingredientele, românii sunt păcăliţi şi se expun la un consum excesiv de zaharuri.
„Marea majoritate a produselor de pe piaţă sunt îmbogăţite cu zahăr şi conţin E-uri. Copiii care primesc aşa ceva de la părinţi în mod regulat ajung să se îngraşe. Ne întrebăm de ce obezitatea şi diabetul sunt în continuă creştere. Orice prelucrare suplimentară a produselor alimentare duce la îngrăşare. Sunt făcute să vândă şi nu au niciun avantaj pentru om, producătorii bagă în ele ce vor şi controale nu prea există”, a declarat, pentru „Adevărul”, profesorul Constantin Ionescu-Tîrgovişte, nutriţionist şi diabetolog.
Potrivit medicului, zahărul nu este prezent doar în dulciuri, sau în sucuri, ci şi în pâine, în ketchup, muştar, berea cu fructe sau în iaurt. „Dacă un copil a băut odată suc, nu e o problemă atât de mare. Problema e legată de aportul mare de calorii şi de zaharuri. Printre efectele negative sunt caria dentară şi, cu timpul, creşterea în greutate, e vorba de un cumul de zahăr. Este important să ne uităm pe etichetă”, explică şi Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
Ascuns sub forma altor denumiri
În realitate, însă, există zeci de denumiri sub forma cărora zahărul se găseşte în produsele din comerţ: dextroză, maltoză, fructoză, lactorză, nectar de algave sunt doar câteva dintre acestea. „Sucurile cu îndulcitor sunt, într-adevăr, mai dezechilibrate. Mult zahar se găseşte şi în alte produse însă depinde în ce cantitate este consumat. Cert este că supraponderabilitatea e dată de un cumul de factori. Spre exemplu, un pahar de suc acidulat poate favoriza, în timp, creşterea în greutate”, afirmă şi medicul Corina Zugravu, specialist în alimentaţie publică.
„Din păcate, ţara noastră are cea mai mare mortalitate cauzată de cancerul nedepistat la timp, iar în cele mai multe cazuri, boala este provocată de obiceiurile nesănătoase. De aceea, pe termen lung, cele mai bune rezultate în sănătatea publică ar fi obţinute dacă cei mici ar fi convinşi că e mai bine pentru ei să mănânce strugure, decât ciocolată”, au completat specialiştii.
INS: Zahărul, nelipsit din alimentaţia românilor
Statisticile europene arată că dacă un român consumă 30 de kilograme de zahăr anual, restul europenilor sunt mai ponderaţi, consumul mediu de zahăr fiind de 16 kilograme pe an. Iar tendinţa la noi a apărut odată cu globalizarea şi apariţia pe rafturile din magazine a unor produse îmbuibate cu coloranţi, mai atrage atenţia profesorul Constantin Ionescu-Tîrgovişte.
Acest tablou sumbru e conturat şi de cele mai recente statistici furnizate de Institutul Naţional de Statistică, potrivit cărora zahărul a fost un aliment nelipsit din alimentaţia românilor în decursul anului 2016, cel în care s-a făcut raportarea. Ce i-a îngrijorat pe medici a fost faptul că la nivelul anului 2016 s-a consumat cu 21% mai mult zahăr decât în 2015, ceea ce s-a tradus într-un număr mare de internări în spital pentru probleme cardiace şi crize de diabet.
Alimentele cu cel mai mare conţinut de zahăr
Medicii susţin, totuşi, că alimentele în a căror compoziţie intră zahărul rafinat sunt mai periculoase decât cele cu conţinut de zahăr natural. Spre exemplu, într-o conservă de ananas sau un borcat de compot de vişine sunt 45 de grame de zahăr. În ceea ce priveşte băuturile energizante sau cele dulci şi carbogazoase, acestea conţin între 50 şi 125 de grame de zahăr. Fructele uscate, produsele de patiserie, iaurtul cu fructe, stafidele glazurate precum şi batoanele cu cereale se numără printre alimentele care conţin zahăr în exces.
Câţi obezi sunt în România
Aproximativ 30% din români suferă de obezitate, în timp ce 20% dintre aceştia sunt supraponderali, arată date centralizate la Centrul de calcul şi statistică sanitară din Ministerul Sănătăţii. În ceea ce-i priveşte pe copiii supraponderali, numărul acestora este cu 18% mai mare în ultimii zece ani, atrag atenţia medicii.
Îngrijorător este că obezitatea la copii este fulminantă şi la nivel mondial, 14 milioane de copii supraponderali fiind doar în Europa. În total, în lume există peste 1 miliard de persoane adulte supraponderale, mai multe decât cele 800 de milioane de persoane ce suferă de malnutriţie, se arată într-un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Cel puţin 300 de milioane de adulţi sunt obezi.
Dacă în China, Japonia şi în unele ţări africane procentul acestora este mic, sub 5 la sută, în unele zone urbane din Samoa (SUA), numărul acestora depăşeşte 75%. În Statele Unite, 30% dintre adulţi sunt consideraţi obezi, adică aproximativ 60 de milioane de persoane. În Europa, recordul la obezitate este deţinut de Marea Britanie cu 23%, faţă de Germania cu 12% şi Italia cu 8%.
Cu ce poate fi înlocuit zahărul
Potrivit specialiştilor, carenţele de minerale, cum sunt cromul, magneziul şi zincul favorizează absorbţia insulinei în organism. Astfel, o lipsă acută de crom poate declanşa subit pofta de ceva dulce. Cromul poate fi luat din sparanghel, drojdie de bere, cereale integrale. Pentru a suplini lipsa de magneziu din sânge se poate consuma spanac, fasole, migdale, alune, orez şi cereale integrale. Fructele de mare, iaurtul, năutul şi ovăzul pot suplini lipsa de zinc din organism.
Se încarcă comentariile...
