Aici, pe pământ

Un chinez stă într-un copac. Are şi televizor. Un bogat licitează pentru o zgardă. Un ţăran român îşi bate nevasta cu telecomanda şi cu lanţul, apoi se spânzură.

Su Yuanren din Nan'an e un tip comod, aşadar înclinat spre pragmatism. Proprietar a patru vaci (animale care, cu bălegarul lor criminal, sunt în bună măsură responsabile pentru încălzirea globală), şi totuşi iubitor al mediului înconjurător (a declarat, în repetate rânduri, că nu poate trăi fără să stea în aer, la aer), domnul Su s-a gândit să împace toate vacile cu toţi ecologiştii. S-a mutat într-un copac.

Când, pentru mai mult verde, locuieşti, de zece ani, ­într-un copac, ţi se deschid câteva perspective. „De la înălţime, îmi văd mai bine vacile şi nu sunt nevoit să ies din casă pentru a le supraveghea, ceea ce mi se pare extraordinar. E mult mai confortabil aşa. În plus, am devenit faimos", spune domnul Su, şi, să fim cinstiţi, ce nu face omul nou pentru puţină faimă?

Nan'an (provincia Fujian, China) nu avea multe atracţii, înainte de domnul Su. Acum vin din toată lumea să îl vadă, cum stă el în copac şi se uită, fireşte, la televizor, în vreme ce vacile zac aproape metafizic la poalele acestui adevărat arbore al vieţii. Să nu uităm că domnul Su beneficiază, acolo sus, de tot confortul. Are televizor, ventilator şi chiar un ­ceas deşteptător, care nu ştim la ce îi foloseşte.

Putem conchide că, în civilizaţia asta modernă, domnul Su, chiar şi proprietar a patru vaci, nu e dăunător. E doar excentric şi foarte fericit.

Tot astfel este şi proprietarul a una bucată zgardă de câine obţinută după o licitaţie epuizantă la New York. Casa de licitaţii Benhams a dat lovitura, e drept o lovitură mică, fiindcă nici zgarda, altfel superbă, din piele, nu a aparţinut vreunui câine de starletă.

Zgarda vândută recent pentru 11.590 de dolari a fost cândva la gâtul unuia dintre câinii lui Charles Dickens, povestitorul copiilor orfani şi abuzaţi din Anglia industrială. Din păcate, cumpărătorul a ţinut cu orice preţ să rămână anonim.

Între timp, la Zimand Cuz, în judeţul Arad, România, un bărbat beat şi-a bătut soţia, întâi cu telecomanda, apoi cu un lanţ. Femeia scăpase telecomanda pe jos, în timp ce vizionau împreună, tolăniţi confortabil în pat, un program televizat, probabil un reality-show. Furios, Ioan Ştefanca şi-a alergat soţia, pe Ancuţa, prin toată curtea, şi nu s-a lăsat până când nu a văzut-o într-o baltă de sânge, inconştientă.

Ioan, crezând că a omorât-o pe Ancuţa, s-a spânzurat, Ancuţa trăieşte şi l-a iertat pe Ioan, că doar nu era prima oară când o bătea cu lanţul, însă Ioan nu mai este viu pentru a primi, cum se cuvine, iertarea, iar Ancuţa nu a aflat încă. Zguduitoare această tragedie rurală românească, copleşitor acest final de Romeo şi Julieta picaţi în patima beţiei, tulburătoare această dramă conjugală declanşată de o telecomandă căzută aici, pe pământ.