Ţigările slim nu vor mai fi interzise. Cele mentolate şi cu arome rămân în continuare pe lista neagră

Amatorii de ţigări subţiri şi-ar putea găsi în continuare tutunul preferat pe piaţă

România, Polonia, Bulgaria şi Cehia au reuşit să-i convingă pe ceilalţi reprezentanţi ai statelor membre să nu interzică ţigările slim. Astfel, ieri miniştrii europeni ai Sănătăţii au convenit să relaxeze proiectul privind restricţiile pentru industria tutunului, căzând de acord însă că ţigările slim ar trebui vândute în pachete normale. Ţigările mentolate şi cele aromate rămân pe lista neagră, potrivit deciziei de ieri.

Propunerea iniţială de Directivă Europeană în ceea ce priveşte fabricarea, prezentarea şi vânzarea tutunului prevedea interzicerea ţigaretelor aromate, inclusiv a celor mentolate, pe motiv că acestea conţin mai multe substanţe nocive şi aditivi decât ţigările obişnuite. 

Aceeaşi propunere susţinea şi interzicerea ţigaretelor subţiri, „slim” şi „super-slim”, întrucât consumatorii sunt înşelaţi, considerând, în cele mai multe cazuri, că acestea sunt mai puţin nocive pentru organism din cauza dimensiunilor reduse. 

De asemenea, Uniunea cerea şi schimbări în ceea ce priveşte prezentarea pachetelor de ţigări. Astfel, mesajele de avertizare cu privire la riscurile la care se supun fumătorii ar fi trebuit să ocupe 75% din suprafaţa pachetului, iar mesajele „Fumatul ucide. Lasă-te!” (Smoking kills – Quit now) şi „Fumul de ţigară conţine peste 70 de substanţe cancerigene” ar fi fost trecute obligatoriu pe partea laterală a tuturor pachetelor de ţigări.

Ieri Comisia a hotărât ca avertismentele grafice să acopere 65% din suprafaţa pachetului - lăsând doar 35% pentru brand. Germania, Italia, Grecia, Portugalia s-au aliat pentru a ajunge la acest compromis. Avertismentele legate de efectele nocive asupra sănătăţii acoperă în prezent 40% din suprafaţa pachetelor.

Preşedinţia irlandeză, a acuzat în timpul discuţiilor că cei mai mulţi miniştri sunt îngrijoraţi mai mult de interesele industriei decât de sănătatea publică. Printre aceşti miniştri s-au numărat cei al României, Poloniei, Bulgariei şi Cehiei. "Nu trebuie să sacrificăm viaţa copiilor noştri pentru interesele industriei", a subliniat ministrul irlandez, James Reilly, care a arătat că tutunul omoară 700.000 de europeni în fiecare an.

Remarca nu a împiedicat mai mulţi omologi ai lui să insiste asupra "consecinţelor economice negative" ale măsurilor aflate în discuţie.

Acum, adepţii înăspririi reglementărilor mizează pe Parlamentul European pentru a întări legislaţia anti-tabac. Acesta urmează să se pronunţe asupra acestei propuneri şi nu este exclus să se revină asupra unor dispoziţii.

România s-a opus de la început Directivei

Guvernul român a anunţat că nu va susţine propunerea de Directivă a Parlamentului European care interzice vânzarea ţigărilor aromate şi a ţigaretelor slims, considerând că aceasta ar lovi prea grav mediul economic românesc.

Pentru a formula poziţia României asupra acestei propuneri reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi cei Ministerului Economiei au fost invitaţi să prezinte puncte de vedere, care aşa cum era de aşteptat au fost divergente.

Astfel, reprezentanţii Ministerului Economiei, cei care s-au opus adoptării propunerii au arătat că accizele pe ţigări s-au dublat din 2007 până acum. Astfel, dacă în 2007 valoarea totală a taxelor colectate pentru producerea ţigărilor a fost de 3,1 miliarde de lei, în 2012 accizele colectate la bugetul de stat au fost de 7,72 miliarde de lei.

Asta în condiţiile în care mai multe ONG-uri au cerut Guvernului, printr-o scrisoare deschisă, interzicerea ţigărilor slim şi a celor cu arome.

„Tutunul nu este doar o chestiune de alegere de stil de viaţă pentru adulţi, peste două treimi din fumătorii europeni încep să fumeze înainte de vârsta de 18 ani. Tutunul este un produs care creează dependenţă, este letal şi care, pe termen lung, ucide jumătate din utilizatorii săi. În acest sens, comunitatea de sănătate publică salută aceste propuneri, ca un pas în direcţia corectă spre reducerea atractivităţii tutunului, în special pentru tineri, şi susţine că această directivă poate şi trebuie să meargă mai departe, cu reglementări mult mai stricte“, se arăta în scrisoare deschisă trimisă reprezentanţilor Guvernului.

700.000 de europeni mor prematur în fiecare an din cauza fumatului

Datele oficiale arată că 700.000 de cetăţenii ai Uniunii Europene (UE) mor prematur în fiecare an din cauza consumului de tutun şi aproape 13 milioane de persoane din cele 27 de ţări ale UE suferă de boli generate de fumat, cu efecte devastatoare asupra economiilor, societăţilor şi sistemelor de asistenţă medicală. Costul anual estimat, legat de consumul de tutun, pentru economia europeană, depăşeşte de o jumătate de trilion de euro (500 de miliarde de euro) sau aproximativ 4,6% din PIB-ul UE.

Un studiu Eurobarometru publicat în anul 2012 arată că trei sferturi dintre europeni şi 74% dintre români sprijină introducerea avertismentelor ilustrate de mari dimensiuni, iar jumătate dintre români susţin interzicerea logo-urilor, culorilor şi a elementelor de promovare de pe ambalajele produselor din tutun.