Reportaj din sala de judecată. Cum a decurs şedinţa în care Liviu Avram a câştigat duelul cu Guvernul privind alegerea primarilor în două tururi

Reportaj din sala de judecată. Cum a decurs şedinţa în care Liviu Avram a câştigat duelul cu Guvernul privind alegerea primarilor în două tururi

Foto Mediafax

Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată de jurnalistul „Adevărul“ Liviu Avram pe Legea alegerilor locale. CCR va decide miercurea viitoare dacă este constituţional ca primarii să fie aleşi într-un singur tur de scrutin. Iată cum a decurs şedinţa de judecată.

Ştiri pe aceeaşi temă

Jurnalistul „Adevărul“ Liviu Avram a contestat în instanţa de contencios administrativ Hotărârea de Guvern prin care Executivul a stabilit calendarul de desfăşurare a procesului electoral, unde se fac trimiteri directe către articolele cu potenţial de neconstituţionalitate: numărul de semnături necesare pentru a candida şi alegerea primarilor într-un singur tur. Ieri, în faţa instanţei de la Curtea de Apel Bucureşti, Liviu Avram a explicat de ce consideră că cele două articole trebuie aduse în faţa Curţii Constituţionale.

În jurul orei 13.00, Liviu Avram, care a fost propriul său avocat, şi consilierul juridic al Guvernului s-au ridicat din băncile sălii de judecată pentru a se adresa „onoratei instanţe“. „Doamnă judecător, nu sunt avocat şi aş vrea să ştiu mai întâi procedura. Cum fac? Combat toate argumentele Guvernului acum, sau le luăm pe fiecare în parte?, a întrebat Liviu Avram. Judecătoarea a răspuns zâmbind: „Le luăm pe rând“. Şi fiecare parte a început să-şi susţină pledoariile.

Mai întâi, consilierul juridic al Guvernului ( cu rol de avocat)  a încercat să introducă şi Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) ca parte în proces, motivând că AEP a fost instituţia care a elaborat proiectul hotărârii de guvern contestate. Însă Liviu Avram a arătat că AEP nu are absolut nicio responsabilitate în această speţă, pentru că Guvernul decide singur dacă acceptă sau nu calendarul electoral propus de AEP. „În materie de elaborare de acte normative privitoare la alegeri, AEP doar propune şi nicidecum aprobă sau emite asemenea acte. Modul în care Guvernul le aprobă şi le emite, adică dacă şi le însuşeşte ca atare sau le modifică, nu are nicio influenţă asupra activităţii AEP“, a susţinut Liviu Avram. Judecătoarea i-a dat dreptate. Aşadar, avantaj pentru Liviu Avram în competiţia argumentelor. 

Tactica Guvernului
Apoi, avocatul Guvernului a scos un alt as din mânecă. A susţinut în faţa instanţei că Liviu Avram nu mai are de ce să dea Guvernul în judecată, pentru că deja i-a fost respinsă candidatura. Să explicăm. Liviu Avram şi-a depus o candidatură pentru Primăria Capitalei, însă, deliberat, a strâns doar trei semnături, nu 18.000 aşa cum cere legea. Evident, Biroul Electoral i-a respins candidatura. Scopul său n-a fost însă nici pe departe să candideze, ci doar să ajungă în faţa instanţei, unde să ridice excepţie de neconstituţionalitate. Dar, că să nu amestecăm lucrurile, vom explica mai jos ce s-a întâmplat în această speţă.

Folosindu-se de acea decizie, avocatul Guvernului a susţinut că Liviu Avram nu mai are de ce să se judece, pentru că oricum nu mai poate candida, aşadar de ce l-ar mai interesa câte tururi vor fi la alegerile locale? Însă Guvernul, în procedura prealabilă procesului, i-a cerut lui Liviu Avram să demonstreze că s-a înscris în cursa electorală. Nu să demonstreze şi că are o candidatură validă.

Miercuri, în faţa instanţei, Liviu Avram  i-a reamintit judecătorului că el s-a înscris în cursa electorală (şi-a depus, tehnic, candidatura cu trei semnături strânse), iar faptul că i-a fost respinsă nu mai are legătură cu speţa în sine. Pe scurt, nu mai este treaba Guvernului. Judecătoarea i-a dat din nou dreptate lui Liviu Avram. „Are 2 la 0“, au comentat, în şoaptă, cei doi oameni care se mai aflau în sala de judecată.

Însă, în instanţă, la fel ca în sport, 2 la 0 este cel mai periculos scor. Urma punctul culminant, în care Liviu Avram a cerut ca cele două articole – cel referitor la strângerea de semnături şi cel care prevede alegerea primarilor într-un singur tur – să fie trimise la Curtea Constituţională. „Dacă CCR admite excepţia şi declară cele două articole ca fiind neconstituţionale, vi se furnizează temeiul legal pentru a pronunţa o soluţie pe fondul acestui dosar“, a susţinut Liviu Avram. Dacă traducem din limbaj juridic, Liviu Avram i-a cerut judecătoarei să lase mai întâi CCR să se pronunţe, pentru că o decizie – fie ea pozitivă sau negativă – rezolvă dosarul în sine. Dacă CCR acceptă excepţia şi decide că primarii trebuie aleşi în două tururi, automat Liviu Avram câştigă procesul cu Guvernul. Dacă CCR respinge sesizarea, automat Liviu Avram pierde procesul, pentru că decizia CCR este literă de lege pentru instanţe. 

Urma răspunsul judecătoarei Raluca Cârjan. „Curtea rămâne în pronunţare. Veţi vedea soluţia la condica electronică“, a spus Cârjan. „Doamna judecător, cam în cât timp se afişează?“, a întrebat Liviu Avram. „Într-o oră-două“, a răspuns judecătorul. Au urmat două ore în care jurnalistul „Adevărul“ a verificat continuu condica electronică, iar la ora 15.30, s-a afişat verdictul: „Instanţa admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale şi amână toate celelalte cereri pentru data de 18 mai“. Aşadar, CCR va decide dacă ne vom alege primarii într-un tur sau în două. 

Dacă CCR declară neconstituţional articolul cu alegerea primarilor într-un singur tur, înseamnă că am câştigat întreg războiul. Ne vedem, pe 4 mai, la CCR.

Liviu Avram
jurnalist Adevărul

A doua victorie
În urmă cu 10 zile, Tribunalul Bucureşti a mai admis o excepţie de  ridicată de Liviu Avram . Pe ce motiv? După ce Biroul Electoral i-a respins candidatura-fantomă cu trei semnături de care aminteam mai sus, Liviu Avram s-a dus în instanţă, iar acolo a cerut ca articolul care l-a obligat să strângă 18.000 de semnături să fie trimis la CCR. Judecătorul a acceptat. Cât priveşte articolul cu numărul de tururi, Avram nu l-a putut ataca direct, pentru că acesta nu poate fi contestat decât după ce trece primul tur, adică la atribuirea mandatelor. Aşa că jurnalistul a cerut extinderea controlului de constituţionalitate asupra acestuia. Numai că acea sesizare are o mare vulnerabilitate, dată de chiar Legea Curţii Constituţionale: judecătorii nu pot extinde controlul asupra altor articole decât dacă articolul atacat direct este declarat neconstituţional. Dacă însă e declarat constituţional, judecătorilor le e interzis să extindă controlul, chiar dacă sesizează elemente de neconstituţionalitate şi la alte articole.

În schimb, în sesizarea admisă miercuri de Curtea de Apel, pentru că a folosit Legea contenciosului administrativ, Avram a putut ataca direct, cu forţă egală, ambele articole, ceea ce permite Curţii Constituţionale să le judece împreună. CCR va conexa cele două sesizări şi pe 4 mai va decide în câte tururi ne alegem primarul.  „Este o veste mai bună decât vă puteţi închipui. Sentinţa de azi securizează întreaga acţiune şi înlătură vulnerabilitatea“, a scris Liviu Avram pe pagina sa de Facebook, imediat după aflarea sentinţei.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: