PSD suferă în mod clar de o lipsă de lideri profesionişti şi competitivi, fiind anchilozat în mediocritate, cu un management semianalfabet, care trăieşte din exploatarea la maximum a unor categorii sociale care nu pot oferi resursele necesare unei reforme şi înnoiri absolut necesare. Alegerea candidatului pentru prezidenţiale este edificator în ceea ce priveşte incapacitatea PSD de a se reinventa, varianta Viorica Dăncilă fiind o carte care va reconfirma panta descendentă pe care merge partidul. Pragul de 20% fiind unul greu de atins de social-democraţi la prezidenţialele din această toamnă, iar turul doi - un obiectiv aproape irealizabil.

La FCSB, un patron slab alfabetizat (o combinaţie între Stalin şi Rasputin), înconjurat de yesmeni, tăvăleşte prin noroi cu fiecare zi ce trece un club de la care milioane de români aşteaptă performanţă. La fel ca la PSD, clubul lui Gigi Becali nu oferă nimic viitorului (un proiect, o viziune), ci trăieşte pe baza unui trecut care e la un pas să nu-i mai aparţină legal. Locul doi, pe care a terminat în ultimii ani campionatul, devine un obiectiv tot mai greu de atins, în condiţiile în care CFR Cluj, Universitatea Craiova şi Viitorul dovedesc de la an la an că un management profesionist, chiar dacă are resurse mai puţine din punct de vedere financiar, poate realiza performanţe. Cel mai mare duşman al FCSB nu este Armata, nu este CFR sau Viitorul, ci Gigi Becali, la fel cum cel mai mare duşman al PSD sunt Dăncilă&Co.

Cu lideri incapabili să găsească soluţii, care se mulţumesc doar să „mulgă vaca“, obţinând avantaje pe termen scurt, PSD şi FCSB devin tot mai irelevante pe scena politică şi sportivă din România. Declinul, inevitabil, se va accentua, deoarece ADN-ul acestor două organisme este canceros şi greu de tratat. Nu imposibil, dar asta ar presupune trecerea PSD în opoziţie şi dispariţia lui Gigi Becali din fruntea grupării sportive. Or, şi într-un caz, şi în celălalt, decizia este exact în mâna celor care bat cuie în coşciugul celor două formaţiuni.