Guvernarea bicefală

Dragnea nu avea ce face, pentru că nu putea îndeplini funcţia de premier, simultan cu aceea de preşedinte al partidului aflat la guvernare. De aceea a apelat la trei premieri, cu trei eşecuri. Unul dintre premieri, Grindeanu, a fost demis prin moţiune de cenzură iniţiată de propriul partid. De râsul curcilor!

Aşa se întâmplă şi acum. Orban este şeful partidului dominant al coaliţiei de guvernare, dar a fugit de funcţia de premier. Nu că n-ar fi avut dreptul, ca Dragnea, dar ştia foarte bine în ce situaţie este bugetul ţării, şi l-a lăsat pe Cîţu să primească criticile şi înjurăturile sindicatelor şi manifestanţilor din stradă. Ca să-şi conserve postul de preşedinte al partidului la viitorul congres.

În opinia mea Orban a cedat ministerele importante partenerilor de guvernare şi pentru a-l lăsa pe Cîţu într-o poziţie imposibilă, în care să-şi frângă gâtul. Fără prea mari şanse să guverneze cu succes. În felul acesta scapă de un contracandidat puternic la şefia partidului. Dar cu ce preţ pentru ţară?

Orban conduce, de facto, coaliţia de guvernare, împreună cu Barna, Cioloş şi Hunor. Orban a ales miniştrii, acum alege secretarii de stat şi alţi şefi de instituţii importante. După criterii de partid, clientelare, fara legatură cu pregatirea profesională a respectivilor alesi. Fără ca Florin Cîţu să aibă vreun cuvânt de spus. Iar Câţu acceptă resemnat poziţia de valet al lui Orban, deşi este şeful guvernului. Până când? Am văzut la premierii lui Dragnea până când. Cîţu semnează HG-urile şi alte acte importante, decise de miniştrii şi secretarii de stat impuşi de Orban. La sugestiile lui Orban. Când premierul Cîţu va realiza că îşi riscă libertatea cu acele semnături va spune stop joc. Iar ţara intră în criză politică.

În ce a constat eroarea lui Iohannis? A acceptat conducerea bicefală a guvernării în România, cu premierul diferit de şeful partidului majoritar. O greşeală pe care o va plăti la un moment dat.

Situaţia bugetară a ţării este precară

În afară de îngheţarea salariilor bugetar şi pensiilor la nivelul lui decembrie 2020, s-a anunţat şi eliminarea sporurilor bugetarilor. Sunt nemulţumiri mari, inclusiv în poliţie, învăţământ, sănătate. În curând vom vedea reduceri însemnate în bugetele ministerelor, comparativ cu anul trecut, pentru a micşora deficitul bugetar. Atunci să vezi manifestaţii de stradă şi blocarea activităţii în sectoare bugetare importante.  Dacă guvernul Cîţu nu va ieşi cu un buget echilibrat, adio împrumuturi pe piaţa internă şi externă, şi premierul va merge la FMI cu căciula în mână, să ceară bani. Da, dar FMI pune condiţii „groaznice”, cum chiar premierul Cîţu a afirmat.

Nemulţumiri în PNL

Lideri importanţi ai PNL nu au înţeles şi nu au acceptat împărţeala ministerelor, făcută de Orban de unul singur. Fără să se consulte cu conducerea partidului. Fără  explicaţii, alta decât aceea ca premierul Cîţu să-şi frângă gâtul în guvernarea post alegeri parlamentare.

Lideri importanţi ai PNL au luat deja poziţie şi cer demisia lui Orban, pe care îl acuză de trădarea intereselor partidului, şi implicit ale ţării. Nu e clară poziţia preşedintelui Iohannis, dacă este sau nu este de acord cu „butoiul de pulbere” pe care stă PNL. Preşedintele Iohannis are o influenţă majoră în PNL, şi de semnalele sale a ţinut cont conducerea PNL, inclusiv în episodul cu anularea BPN-ului în ziua împărţelii ministerelor. În consecinţă, Iohannis este responsabil şi de evoluţia ulterioară a echilibrului politic în coaliţie şi în PNL. Este conştient de acest fapt? Din deciziile de până acum nu pare.

Coaliţia de guvernare este fragilă şi are nevoie de un premier cu puteri depline

La ora actuală, în condiţiile conducerii bicefale, partenerii din coaliţia de guvernare nu ştiu de cine să asculte. De Orban sau de Cîţu? Şi n-a venit, poate, momentul în care cei doi să se contrazică. Şi când va veni? Ca în guvernările Dragnea, pe care Iohannis le cunoaşte foarte bine. Să mergi doar pe buna credinţă a conducerii bicefale a PNL mi se pare o greşeală. Nu de alta, dar Orban şi Cîţu ar putea să aibă, la un moment dat,  interese divergente. Dacă nu cumva le au de acum.

Un război în interiorul PNL este tot ce mai lipsea actualei situaţii dificile , sanitare şi economice, în care se află România.

Toate aceste riscuri şi, posibil altele. trebuiau cântărite şi evaluate cu multă grijă de către preşedintele Iohannis. În opinia mea nu a procedat cu responsabilitatea pe care o are faţă de destinele ţării.